În preajma zilei autismului, unele organizaţii de binefacere au derulat diferite acţiuni filantropice, în speranţa de a colecta fonduri pentru sprijinirea copiilor cu autism şi pentru familiile acestora, dar încercările nu sunt decât soluţii provizorii. Cum să facem pentru ca ei să poată avea surse materiale stabile şi sigure pentru trai? Iată obiectivul final al preocupărilor faţă de grupurile de copii cu autism.
Centrul de artă şi servicii de recuperare a copiilor cu handicap, Jin Yuyi (Aripi de aur), este o instituţie de refacere profilată pe explorarea şi dezvoltarea abilităţilor artistice ale copiilor cu dizabilităţi. Fondatorul acesteia, doamna Zhang Junru, spune că doreşte să înfiinţeze în cadrul centrului un parc special unde să poată munci şi învăţa copiii cu autism.
"Dorim ca în viitor să fie creat un astfel de parc rezervat, în exclusivitate, copiilor cu autism. Aici, ei pot învăţa, pot locui, chiar şi lucra. În felul acesta, pot trăi într-un mediu liniştit, fără să fie afectaţi şi deranjaţi de cei din afară. Aceasta reprezintă o direcţie a eforturilor mele viitoare".
După părerea doamnei Zhang Junru, creşterea copiilor cu autism nu este nicidecum o chestiune a familiilor implicate, ci solicită eforturi comune ale guvernului, organizaţiilor de binefacere. În Beijing, cheltuielile pentru refacerea copiilor cu autism pot fi decontate parţial din bugetul municipal, iar problema angajării acestora în producţie este de aşteptat să fie inclusă în agenda de lucru a autorităţilor locale. Zhou Yingchun, director adjunct al departamentului de refacere al Uniunii Persoanelor cu Handicap din districtul Chaoyang, crede că, într-un viitor nu prea îndepărtat, aceste probleme pot fi soluţionate.
"Mai multe instituţii angajează, acum, persoane cu handicap. Dacă acestea vor să lucreze ca particular, se bucură de politici de sprijin. Cei care nu au şansă să fie angajaţi în producţie, pot lucra în obiectivele de refacere profesională înfiinţate în cartierele de locuinţe. Rămâne de rezolvat problema întreţinerii celor vârstnici. Am încredere că şi aceasta se va putea soluţiona, nu peste mult timp".
În unele ţări dezvoltate cum sunt Statele Unite ale Americii a fost constituit un lanţ complet de servicii pentru copiii cu autism, de la intervenţiile timpurii de refacere, la educaţia specială permanentă, educaţia preşcolară, educaţia obligatorie şi pregătirea profesională înainte de a intra în producţie. De asemenea, funcţionează relativ optim "fabricile de binefacere" destinate angajărilor celor care suferă de autism şi "apartamentele de binefacere" unde pot fi îngrijiţi aceşti oameni. Toate acestea ar putea deveni orientări ale sistemului de suport social din China, pentru cei cu autism.