Ataşatul Cultural al Ambasadei României în Republica Populară Chineză, Adrian Lupeanu a spus că participarea României la Târgul Internaţional de Carte din Beijing este foarte importantă. „Ambasada României a oferit un sprijin constant Institutului Cultural Român, coordonator în România a acestui important proiect expoziţional de carte de la Beijing, al doilea în lume, din punct de vedere al numărului de participanţi, în vederea realizării cu succes a tuturor activităţilor care compun participarea României şi mă refer aici, cu mândrie pentru noi românii, la cea de-a zecea ediţie a ceremoniei de premiere a sinologilor din întreaga lume, ocazie cu care domnului Constantin Lupeanu, directorul Institutului Cultural Român Beijing i-a fost acordat Premiul special pentru contribuţie în domeniul cărţii ediţia 2016. (...) Anul acesta avem două evenimente interconectate – participarea României la ediţia a 23-a Târgului Internaţional de Carte de la Beijing, în calitate de ţară invitată de onoare şi, în replică, China va fi prezentă la ediţia 23 a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, Carte de învăţătură."

Lista evenimentelor derulate la standul României este foarte complexă – lansări şi prezentări de cărţi şi albume, recital violonistul Andrei Mihail, recitaluri ale maestrului Grigore Leşe, conferinţe, dezbateri, întâlniri cu traducătorii şi editorii chinezi. Aceasta a fost completată de expunerea colecţiei filatelice a lui Alexandru Bartoc.„De data asta am venit cu un exponat, Scriitori români în filatelia noastră, având în vedere că există un început extraordinar pentru România şi China şi anume. Primul scriitor care a scris despre China a fost Spătaru Milescu. Şi nu a scris o carte. A scris trei. Dacă Marco Polo a ajuns în China înaintea lui, nu a scris nimic. El a fost şi a scris. În afară de asta, o mare parte din cei 72 de scriitori pe care îi prezint în exponat, o panoplie deosebită de scriitori români, peste 30 au fost traduşi în limba chineză. Iar acum de când este Institutul Cultural Român, numai în ultimul an au fost traduşi patru. Sper că în ritmul ăsta o să ajungă la toţi cei 72.Aş vrea să mulţumesc ICR care mi-a oferit ocazia să realizez aşa ceva şi, totodată, am speranţa că China va scoate un timbru cu Milescu, pentru că nu a fost nimeni înaintea lui care să facă cunoscută China, iar pentru mine, modul în care Milescu a prins realizarea Marelui Zid Chinezesc este extraordinară şi o să v-o spun. El zice aşa – Atunci când Zidul Chinezesc s-a terminat, marea nu mai avea apă, munţii nu mai aveau pietre, deşertul nu mai avea nisip, iar pădurile nu mai aveau copaci. Nu există, după mine, o descriere mai plastică, mai concentrată decât asta", a spus cunoscutul filatelist român.

Un moment inedit la standul României a fost lansarea cărţii artistului Cristian Todie, care a atras numeroşi vizitatori. „Această carte apare ca o paradă în faţa limitei pe care cărţile, codexul, cărţile clasice o creează, care este o limită volumetrică, trece prin acest brevet de invenţie într-o carte spaţială, deci de o gândire nouă. Este o carte a viitorului, de o gândire nouă, spaţio-temporară, care o să permită autorilor o expresie diferită. Este o carte care este vândută, comercializată, ca un codex, ca o carte clasică şi care comportă nişte mixajuri care îi permit, încet-încet, să devină o carte spaţială, care poate să fie analizată ca o carte-obiect şi care n-o să fie înmormântată într-o bibliotecă. În vizita în China am avut voinţa să creez ceva special, să reunesc drapelul românesc şi drapelul chinezesc. Deci, noi, albastru, galben, roşu, când am trecut în roşu, imediat a fost foarte uşor să trecem în drapelul chinezesc şi am privilegiat în această machetă, în acest mic prototip pe Confucius, ca parte chinezească, peisaje, şi de cealaltă parte, peisaje româneşti. Această carte pare dintr-o geometrie nouă, o geometrie cu memorie care o să ne permită să găsim terenuri noi de expresie."