Dar unde începe adevăratul mister al limbii române? Aflăm tot de la scriitorul român Eugen Uricaru. "După părerea mea, bazându-mă pe datele lingvistice ale marilor cercetători, pot afirma că limba română provine dintr-un limbaj specific, un jargon vorbit de militari. Deci militarii aveau un limbaj specific care nu era egal cu limba vorbită de restul populaţiei. Şi acum o să încep să dovedesc acest lucru. Viaţa unui bărbat, bărbat fiind un cuvânt de origine latină, dar însemnând bărbos, om care poartă barbă, deci nu înseamnă vir, care este termenul latin pentru bărbat, deci vedem cât de figurată e limbă, adică cât de metaforică. Viaţa unui bărbat începe din momentul în care se căsătoreşte. Tânărul care se căsătoreşte se cheamă în limba română mire. Mire este un cuvânt care provine din latinul miles, care înseamnă soldat. Deci nu puteai să te căsătoreşti, dacă nu erai soldat. Şi atât de obişnuit era acest lucru, încât s-au confundat. Soldatul trebuia să fie şi mire şi mirele trebuia să fie soldat. Şi aşa avem în limbă cuvântul mire, care înseamnă soldat pentru cel care se căsătoreşte. Iar viaţa bărbatului se încheie atunci când nu mai este soldat, este veteran. Veteran înseamnă un soldat sau un ofiţer care a fost eliberat din armată şi cred că în China sunt foarte mulţi veterani care au fost în armată. Veteran a dat în limba română bătrân, adică om în vârstă. Deci, dacă eşti tânăr trebuie să fii soldat, iar dacă ai ajuns să îmbătrâneşti trebuie să fii veteran, adică ieşit din armată. Iată cum, între două cuvinte, se vede de fapt grupul social de unde vine limba română. Era limba soldaţilor. De fapt, aceşti militari care au venit de la Roma, care au cucerit Dacia au fost primul element în constituirea poporului român prin combinaţia lor biologică cu populaţia dacă."

Alocuţiunea susţinută de scriitorul Eugen Uricaru a impresionat audienţa, mai ales prin mesajul final. "La o analiză lingvistică, astăzi, savanţii europeni au ajuns la concluzia că limba română este cea mai ospitalieră, limba care primeşte cel mai uşor neologismele, cuvintele străine. Şi după cum sunt sigur că limba chineză va fi o limbă a viitorului, deci umanitatea va vorbi şi în limba chineză, unii experţi spun că limba română s-ar putea să devină un Esperanto în Europa, adică o limbă care să se răspândească şi să fie cel mai de înţeles limbaj între toate limbile europene. Şi asta din cauza neologismelor. Neologismele există în toate limbile, iar noi avem şi fondul latin, deci avem mari şanse să devenim o limbă universală, în Europa cel puţin."

Vicepreşedintele Asociaţiei de Prietenie China-România, Wang Tieshan a felicitat România pentru prezenţa, în premieră, la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing.

"Aş dori ca în numele Asociaţiei de Prietenie China-România să adresez calde felicitări organizării acestui festival, acestei acţiuni de către Institutul Cultural Român de la Beijing, care a luat fiinţă nu demult, dar care joacă deja un rol important în schimburile culturale dintre China şi România. De asemenea, felicit standul pe care-l organizaţi la acest târg. Am fost acolo şi am aruncat o privire şi am văzut foarte multe cărţi interesante şi nu numai. Mai ales, astăzi, am luat o lecţie şi am ascultat un discurs foarte interesant şi cu un conţinut bogat."