Când preconizaţi că va avea loc acest eveniment istoric, aş putea să spun, în cadrul relaţiilor diplomatice româno-chineze şi care sunt costurile aproximative necesare organizării acestuia?

Este oarecum greu în acest moment să dau un răspuns, pentru că încă nu s-au încheiat toate negocierile privind stabilirea locului şi datei unde se va desfăşura expoziţia. Noi am spera ca această expoziţie să aibă loc în a doua parte a anului viitor, în aşa fel încât să fie deschisă şi în perioada sărbătorii naţionale a Chinei, pentru ca un număr cât mai mare de vizitatori să aibă posibilitatea să viziteze expoziţia. De asemenea, şi partea română şi partea chineză consideră că ar fi utilă prezentarea expoziţiei şi în alte muzee din China. Am avut un prim contact cu colegii de la Tianjing, este un loc posibil, pe care sigur anticipând un pic chiar ni l-am dori, dar sigur, în această fază a discuţiilor încă nu avem toate detaliile. Sperăm ca Ministerul Culturii al Republicii Populare Chineze să găsească o soluţie care să fie cât mai apropiată, dacă nu perfectă, cu dorinţele tuturor părţilor implicate în realizarea acestei expoziţii.

Cum vedeţi această expoziţie, este o şansă istorică pentru specialiştii români, pentru România?

Da, fără îndoială. Aş fi lipsit de credibilitate dacă aş spune că nu este o şansă istorică, chiar dacă aceasta sună, oarecum, lipsit de modestie. China este astăzi unul din locurile importante pentru cultura mondială, este o ţară extrem de dinamică, cu o tradiţie culturală foarte veche şi cu un public dornic să cunoască. Există un mare interes în China pentru culturile şi civilizaţiile din afara Chinei. Sigur, însă, că o asemenea expoziţie, care ar fi prima pe care România o organizează în China, ar fi un moment extrem de important într-o serie de raporturi culturale care au decenii de vechime şi sunt destul de dinamice. Sigur că există loc şi pentru mai mult dinamism şi pentru extinderea acestora şi pe orizontală, nu numai la Beijing, şi pe verticală, în aşa fel încât instituţii din România să coopereze direct cu parteneri din China. O expoziţie în China nu este numai o expoziţie adresată publicului chinez, este şi o expoziţie adresată uriaşului număr de vizitatori străini care vin în China, în aşa fel încât pot spune că am realizat două obiective venind în China – să fim cunoscuţi de publicul chinez şi, fără îndoială, şi publicul străin să ştie mai multe dintr-o sursă directă despre ce înseamnă istoria şi civilizaţia României.

Ce obiective culturale aţi vizitat în aceste zile şi ce impresie v-au lăsat? Ştiu că aţi fost şi în oraşul Tianjin, cum a fost scurta vizită acolo?

A fost mai degrabă o vizită tehnică, dar noi întotdeauna din toate vizitele învăţăm câte ceva şi pentru profesiunea noastră. Sigur, toate muzeele pe care le-am văzut, de la Muzeul Naţional al Chinei până la Muzeul din Tianjing sunt impresionante nu numai prin dimensiunile şi prin modernitatea lor, sunt muzee construite în ultimii 10 ani, sunt instituţii grandioase, cu un patrimoniu pe care şi l-ar dori orice muzeu din lume, deci inclusiv noi ne-am bucura să avem asemenea piese şi foarte moderne ca adresabilitate pentru public şi, în acelaşi timp, bine dotate cu tot ce înseamnă structura necesară de a susţine o expoziţie, au spaţii generoase, condiţii bune de conservare şi, evident, pentru securitatea pieselor.

Domnule director vă mulţumesc pentru acest dialog şi vă doresc mult succes în continuare.

Vă mulţumesc şi eu şi sper ca ascultătorii dvs. să fie între vizitatorii viitoarei expoziţii "Comorile României".

Felicia Nina Gherman

Radio China Internaţional - Secţia română

Beijing, 17 octombrie 2014