La invitaţia Comisiei Juridice a Parlamentului Chinez, o delegaţie a Curţii Constituţionale din România s-a aflat, zilele acesta, în vizită la Beijing, schimburile de experienţă purtându-se la nivelul Curţii Supreme de Justiţie şi Procuraturii Generale. Preşedintele Curţii Constituţionale din România, domnul Augustin ZEGREAN (foto), a vorbit, în cadrul unui interviu, despre subiectele abordate cu partenerii chinezi, despre realităţile româneşti, dar şi despre memoria şi prietenia pe care chinezii o poartă României.

Domnule Preşedinte Augustin Zegrean bine aţi venit la Beijing. Vă aflaţi de câteva zeci de ore aici, în fruntea unei delegaţii a Curţii Constituţionale a României, în cadrul unui program de schimb de experienţă cu membrii Comisiei Juridice a forului legislativ chinez. Care au fost contactele avute şi care sunt primele concluzii?

Avem o relaţie veche cu Comisia Juridică a Parlamentului Chinez, practic din şase preşedinţi care au fost până acum la Curtea Constituţională patru au trecut pe aici. Ei sunt foarte interesaţi de activitatea noastră. Eu chiar cred că au undeva în străfundurile minţii să îşi facă şi ei Curte Constituţională, după cât sunt de interesaţi de această activitate. Astăzi (n.r. - 10 septembrie) am avut întâlniri la Curtea Supremă de Justiţie cu vicepreşedintele Curţii Supreme, am fost la Procuratura Generală unde ne-am întâlnit cu procurorul general şi cu o parte din colegii lui am avut discuţii strict pe sistemul judecătoresc, sistemul procuraturii din China şi din România. Ei cunoşteau foarte bine sistemul nostru de până la Revoluţie pentru că ... nu ştiu ... noi ne-am orientat după Constituţia lor, ei după a noastră?, dar cel puţin în ceeace priveşte procuratura au lucruri foarte asemănătoare. Acum sunt surprinşi să constate schimbările pe care noi le arătăm şi pe care ei le constată că s-au întâmplat la noi. Noi mergem pe un altfel de stat, vorbim de statul de drept de tip occidental, ei vorbesc, şi am avut o surpriză citind programul Partidului Comunist Chinez, adoptat la Congresul al XVIII al partidului, unde am constatat că vorbesc şi ei de statul de drept socialist. Astăzi, am avut discuţii foarte interesante la Parlament, după amiază, cu membrii comisiei juridice şi cu vicepreşedintele Parlamentului, pe această temă.

Aşa cum aţi evidenţiat, China se află într-un amplu proces de transformare a sistemului legislativ şi economic, proces care a debutat cu mai mulţi ani în urmă. Care sunt domeniile pe marginea cărora aţi discutat la modul de detaliu şi ce aţi reţinut în mod deosebit în această materie?

Ce am reţinut în mod deosebit şi m-a impresionat a fost faptul că ei acum vorbesc de modernizarea statului pe criteriul legii. Deci statul să fie condus după lege, legea să primeze, legea să fie conformă cu Constituţia, de unde eu înţeleg că ei au avut perioade când statul nu era condus prin lege ci prin alte forme de organizare. De asemenea se vorbeşte foarte accentuat despre Drepturile Omului ceea ce iar mă surprinde pentru China. Nu ştiu exact la ce drepturi se referă ei, pentru că nu cunosc foarte bine Constituţia lor, dar vorbesc despre respectarea drepturilor fundamentale, despre respectarea libertăţilor fundamentale, vorbesc despre întărirea încrederii populaţiei în Justiţie şi rolul Justiţiei în reforma pe care ei o fac. Vorbesc, de asemenea, despre o reformă puternică în sistemul judecătoresc care să fie cel puţin echivalentă cu reformele din sistemul economic, ceea ce mă face să cred că, sigur, China are drumul ei, dar ţinta se pare că este aceeaşi. Când spun ţinta noastră am în vedere Europa în general. Când vorbim de statul de drept, diferă metodele prin care ei doresc să ajungă la această ţintă, dar eu îi cred şi îi consider oameni de bună credinţă. Asta vor să facă.

Domnule Zegrean, de dată relativ recentă, aţi fost reales în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale a României, preluând al doilea mandat într-o perioadă în care activitatea Curţii a fost extrem de vizibilă. Instituţia pe care o prezidaţi a fost solicitată să se implice şi să exprime puncte de vedere pe o serie de teme, multe având implicaţii politice cu rezonanţă internaţională. Am aici în vedere referendumul din vara anului trecut. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, motivele aceastei aglomerări de evenimente cu un pronunţat caracter politic ajunse pe agenda Curţii Constituţionale de la Bucureşti?

Eu cred că schimbările acestea care au avut loc la nivel guvernamental: Guvernul Boc a fost demis, Guvernul Ungureanu a fost demis şi el, a venit un nou guvern care după aceea a câştigat alegerile. Acum este coabitarea aceasta despre care se vorbeşte, dar nu întotdeauna se respectă sau nu de toate părţile se respectă, şi sigur că asta duce la încrâncenare politică şi socială, lumea se împarte ba în susţinătorii uneia din tabere, ba în susţinătorii alteia din tabere, şi din păcate noi suntem chemaţi să arbitrăm aceste neînţelegeri. Este în atribuţia noastră, prin Constituţie avem atribuţia de a soluţiona conflictele de natură constituţională dintre instituţiile statului. Sigur că atunci când judeci nu poţi să dai dreptate tuturor şi vrând-nevrând o parte iese nemulţumită din orice proces. În momentul acela se îndreaptă cu "tunurile" împotriva noastră, dar ne-am obişnuit şi nu ne mai impresionează acest lucru şi am dovedit anul trecut că nu ne mai impresionează, orice presiune s-ar fi făcut asupra noastră. Nu aveam cum să validăm acel referendum pentru că nu s-a îndeplinit condiţia minimală legală ca la referendum să participe jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Acesta este purul adevăr şi nimic altceva. Restul sunt construcţii de presă, construcţii politice, iar pe noi astea nu ne prea interesează.