Privind după importanţa strategică şi economică a Shanghaiului, unul dintre cele patru municipii cu subordonare centrală din China, nu ezit să afirm că România are aici o misiune sensibil la fel de importantă cum este şi cea din capitala Beijing. Ce ne puteţi spune despre români şi prezenţa românească în Shanghai, atât din punct de vedere uman, dar şi economic?

V-aş propune să disociem cele două paliere. În ceea ce priveşte factorul uman, atât în Shanghai cât şi în celelalte trei provincii aflate în circumscripţia noastră consulară, avem o comunitate de bună calitate. Printre membrii acesteia se numără oameni de afaceri, ingineri, tineri specialişti, studenţi, dar şi oameni îndrăgostiţi de China şi poporul său. Ne bucură că din ce în ce mai mulţi tineri cu un nivel ridicat de pregătire profesională aleg să vină în Shanghai şi în provinciile limitrofe, pentru perioade mai lungi sau mai scute, iar din această perspectivă cred că cei mai îndrăzneţi sunt tinerii arhitecţi. Numeric ne înscriem în aceeaşi parametri cu alte ţări cu nivel de dezvoltare apropiate.

Din punct de vedere economic, aş începe cu o precizare. În primul rând, datele de care dispunem la nivelul Consulatului General, şi aici am în vedere şi Biroul de Promovoare Economică, nu pot să aibă pretenţia că sunt exacte 100%. Companiile româneşti nu au absolut nicio obligaţie să ne aducă la cunoştinţă prezenţa lor pe piaţă sau demersurile de natură comercială pe care le fac singure sau împreună cu partenerii chinezi. Pornind de la această precizare, aş spune că prezenţa economică în Shanghai şi în provinciile limitrofe este sub potenţial, la ora actuală. Etiologia acestei situaţii, aşa cum o percepem noi, în urma contactelor cu mediul de afaceri român şi chinez, este una complexă. Dar, în final, îi îndemn pe toţi să privească cu încredere spre China care nu este o piaţă uşor de convins, dar odată ce prin calitatea produsului şi prin tenacitate ai atras consumatorul chinez poţi să contezi pe el. La urma urmei, nu sunt cu nimic original atunci când spun că piaţa chineză are un potenţial însemnat de dezvoltare. Avem mărfuri româneşti pe piaţă, de la vinuri, la produse ale industriei uşoare, de la utilaje, la cherestea, unele fiind exportate direct de producătorii români, altele ajungând în China prin intermediari din alte ţări. Companiile româneşti sunt încă timide dar, ca să parafrazăm un titlu de film din anii 70, sunt semne că „se tratează". Nu mai departe de luna trecută, două companii româneşti ne-au contactat cu intenţia declarată de a intra pe această piaţă cu diferite produse care prezintă potenţial în a fi acceptate de consumatorul chinez.

Vreau să transmit tuturor companiilor româneşti care cu seriozitate şi obiectivitate, dar şi competenţă, doresc să intre pe piaţa chineză, că uşa noastră este în permanenţă deschisă. De asemenea, aş dori să transmit acelaşi mesaj către companiile chineze care ar dori să intervină investiţional în România şi am fost abordat în numeroase situaţii de către astfel de companii care solicită tot felul de date despre climatul economic, cadrul legislativ, aspectele administrative şi în permanenţă cu deschidere, cu bună credinţă şi cu, sperăm noi, cu competenţă, am oferit aceste date.

Aş mai adăuga pe acest palier câteva idei, cu permisiunea dumneavoastră. Ca o modalitate de facilitate a companiilor româneşti, încurajez constant formele asociative din mediul de afaceri, indiferent de forma lor, să se orienteze ca atare spre piaţa chineză. Împreună, ele vor putea să îşi impună produsele mai uşor, în această piaţă care, am spus şi înainte, este foarte importantă dar care prezintă anumite particularităţi. Până acum, din câte cunoaştem, în Shanghai, doar Camera de Comerţ şi Industrie Prahova este reprezentată. Încurajez companiile româneşti şi formele asociative să participe la târguri organizate în Shanghai şi în general în China. Nu trebuie decât să mă gândesc la exemplul de săptămâna trecută al târgului SIAL, cel mai mare târg alimentar din regiune care se desfăşoară anual, în luna mai, la Shanghai. Anul acesta şi anul trecut am avut o prezenţă românească acolo, au fost prezenţi producători de vinuri, dar cred în continuare că se poate mai mult. Este adevărat, distanţele faţă de România sunt mari, costurile unei deplasări nu sunt tocmai neglijabile, dar şansele sunt serioase ca beneficiile comerciale să apară. România este un partener de încredere, performant, şi poate să aducă beneficii nu doar în zona strict economică. Recent, am avut o întânire cu reprezentanţi ai presei din Shanghai şi pomeneam faptul că anul acesta sărbătorim 60 de ani de la semnarea primului acord de cooperare tehnico-ştiinţifică între România şi China. Nu au fost ani care să fii trecut în zadar. Avem, în prezent, în derulare, numeroase iniţiative comune, iar altele îşi aşteaptă concretizarea. Pentru viitor, aş dori să mă refer doar la anul 2016 atunci când va deveni operaţional, la Măgurele, lângă Bucureşti, cel mai mare şi cel mai puternic laser din lume. Reprezintă o platformă extraordinară pentru cooperări ştiinţifice.