Domnule Adrian Lesenciuc, aţi avut această întâlnire minunată cu China cea legendară şi fabuloasă nu doar prin scurtele itinerarii avute la Beijing, ci şi prin intermediul cărţii. Mai exact, aţi participat la un eveniment la fel de grandios cum este Marele Zid Chinezesc, evident, la scară mai mică, Târgul Internaţional de Carte, ediţia 2018. În calitate de scriitor şi de preşedinte al filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, cum aţi descrie acel eveniment şi ce impresii aţi adunat acolo?

Am participat, la propunerea directorului pentru programe externe al Uniuni Scriitorilor din România, domnul Răzvan Voncu, și la invitația directorului Institutului Cultural Român din Beijing, domnul Constantin Lupeanu, la Târgul Internațional de Carte de la Beijing între 21 și 26 august 2018 și am descoperit, înainte de toate, un oraș imens, riguros organizat, în care trăiesc aproape 22 de milioane de oameni, adică undeva mai bine decât populația României. Vorbind doar despre această dimensiune, era de așteptat să găsesc și cel mai mare, ca suprafață, târg de carte din lume, într-un spațiu expozițional de altminteri imens. Pe aceste coordonate am derulat prin fața ochilor, preț de câteva zile, un colț viu al unei culturi care s-a lăsat văzută de la suprafața sa, atrăgătoare și stranie deopotrivă, dezvoltată cum spuneam pe aceste două dimensiuni care șochează, spațiile largi și organizarea rectangulară. Iar în calitatea mea de președinte al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, am avut prilejul să vorbesc, în cadrul Târgului Internațional de Carte Beijing 2018, despre așezarea firească a limbii literare în matca ei, la Brașov și asta grație faptului că Institutul Cultural Român de la Beijing, prin intermediul domnului Constantin Lupeanu, a organizat Ziua limbii române, eveniment inclus în programul târgului.

Aţi participat acolo la două momente importante, reprezentând editura Libris din Braşov, care se impune tot mai mult pe piaţa românească. Vă rog să-mi vorbiţi despre acele două momente şi despre deschiderea pe care Brașovul o poate oferi viitoarelor colaborări româno-chineze în plan publicistic.

Între Libris Editorial din Brașov și o serie de edituri de prestigiu din China existau deja acorduri de colaborare. La Beijing am avut întâlniri cu reprezentanți ai acestor edituri, interesați de dialogul cultural cu Brașovul, prin intermediul Libris Editorial. Cea mai importantă activitate s-a desfășurat dacă îmi aduc bine aminte, joi, 23 august 2018, când reprezentanți ai statelor din Europa Centrală și de Est, membre ale parteneriatului China-CEEC, au participat la Beijing la ceremonia de lansare a Asociației Editorilor China-CEEC (China-CEEC Publishing Association). La eveniment au participat doamna Huo Yuzhen, reprezentant special al Ministrului Afacerilor Externe din Republica Populară Chineză, domnul Li Pengyi, vicepreședinte al Asociației Editorilor din China și membru în comitetul executiv al Asociației Internaționale a Editorilor, iar din partea României Excelența Sa Basil Vasilică Constantinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în China. Pe parcursul evenimentului au luat cuvântul invitații speciali, a fost lansată public Asociația Editorilor China-CEEC, au fost prezentate Declarația asociației și protocolul cadru și a fost semnat respectivul protocol de membrii fondatori. Printre cei douăzeci de membri fondatori ai Asociației Editorilor China-CEEC, alături de nume cunoscute din lumea editorială, ca Anhui Publishing Group sau Zhejiang Publishing United Group din China, s-a aflat Marszalek din Polonia, Kossuth din Ungaria, dar și o editură românească, și mă bucur că această editură a fost Libris Editorial din Brașov.

În încheierea acestui dialog, vă rog să-mi mărturisiţi ce vă fascinează cel mai mult din cultura chineză şi dacă anumite elemente ale acesteia v-ar putea inspira în creaţiile dvs. viitoare?

Deși călătoria mea în China a fost scurtă și focalizată pe dialogul literar, am avut revelația consonanței între China interioară și țara care s-a derulat prin fața ochilor mei. Perseverența și trăinicia culturală sunt lucrurile care mă fascinează cel mai mult la poporul care și-a păstrat intact ADN-ul cultural. Posibil ca, într-un târziu, în paginile mele de proză să existe o derulare a Chinei interioare. Locurile pe care le-am descoperit și care au rezonanță interioară prind ușor rădăcini în proza mea. Cel mai la îndemână exemplu este Lisabona profundă, care palpită în cel mai recent roman, Limbile vântului. La o aliniere tematică, probabil China interioară se va regăsi în paginile mele de proză.

Așteptăm cu interes. Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste gânduri și vă mai așteptăm în China.

Cu mare drag! Sunt onorat, sunt bucuros să pot să discut cu dvs. și să mă adresez radioascultătorilor dvs. (Fotografii din Arhiva sa personală)

Nina F. Gherman

Radio China Internațional – redacția română

Beijing, iunie 2019