Care sunt dificultăţile cele mai mari pe care le întâmpinaţi cu studenţii pe parcursul predării limbii române?

Dificultăţile nu ar fi mari, aş spune. Poate doar la început, cu anul I, când pentru una-două luni trebuie să folosesc limba engleză pentru explicaţii şi nu toţi au competenţe foarte bune de comunicare în limba engleză. Le cer, în acest caz, să comunice între ei, translând explicaţiile în limba chineză pentru colegii lor. Intrând acum un pic în probleme mai tehnice, studenţii chinezi întâmpină dificultăţi în flexiunea verbală, şi e firesc să fie aşa, căci limba română are foarte multe verbe neregulate, iar flexiunea verbală în limba chineză cunoaştem că este mai simplă.

Care sunt satisfacţiile dvs. cele mai mari în calitate de lector de limba română la această catedră?

Mă bucur să afirm că satisfacţiile sunt şi ele vin atunci când te simţi util, când vezi că eşti o resursă umană importantă şi că poţi să-i ajuţi pe cei care au ales să îţi înveţe limba şi mă refer aici la studenţi sau să îi înveţe pe alţii limba ta, şi mă refer aici la cei 3 colegi ai mei, profesori chinezi de limba română, oameni admirabili, cu care colaborez foarte bine. Şi simţi satisfacţie când limba ta, cultura şi civilizaţia românească, cu tot ce înseamnă acestea – tradiţii, port, obiceiuri, credinţe, literatură cultă, literatură populară şi folclorul în toată complexitatea lui, sunt apreciate ca fiind frumoase şi interesante. Şi în fine, aş spune că fiecare dintre noi are nevoie de un feed-back în munca sa, iar când acesta este pozitiv, satisfacţiile sunt pe măsura eforturilor.

Cum credeţi că sunteţi văzut de studenţii dvs., domnule profesor? Cum sunt ei în relaţia cu dvs.?

Îmi place să cred că în relaţia cu studenţii mei, am avut şi am o relaţie foarte bună, o comunicare eficientă, bazată pe respect reciproc. Am conştientizat şi eu şi ei că avem nevoie unii de ceilalţi. Avem un grup de discuţii pe reţelele de comunicare locale, unde ei mă pot întreba orice legat de cursurile noastre. Le ofer idei când au de realizat diferite proiecte, lucrări de licenţă în anul terminal sau temele curente. La rândul meu, am nevoie de ei în rezolvarea unor probleme administrative, care presupun cu necesitate comunicarea în limba chineză.

De curând, Catedra de limba română a împlinit 60 de ani de la înfiinţare. Cum vedeţi dezvoltarea acesteia la care aţi contribuit şi dvs. pe parcursul celor peste 4 ani?

Da, am bucuria de a mă afla aici la împlinirea a 60 de ani de activitate a Catedrei de limba română de la Universitatea de Studii Străine. Şi dacă în cadrul manifestării care a avut loc pe 29 octombrie, în alocuţiunile lor, profesorii chinezi invitaţi la manifestare au evidenţiat semnificaţia aparte a acestui număr, 60, în cultura chineză, ca încheiere a unui ciclu complet de timp şi începutul unuia nou, aş spune că, mai mult, 60 este de 5 ori 12, iar 12 este, de asemenea, un număr cu o semnificaţie aparte, număr al întregului, al totalităţii (12 luni ale anului, 12 semne zodiacale). Vorbind despre contribuţia mea acum la evoluţia catedrei de limba română de aici, am venit într-o comunitate profesională în care cei 60 de ani au clădit o tradiţie. Aşadar, lucrurile erau deja aşezate, materiale didactice există, şi se continuă încă elaborarea de alte auxiliare, şi mă refer la noua Gramatică practică a limbii române, scrisă de colegul meu, profesorul Dong Xixiao, care mi-a cerut opinia în lămurirea câtorva probleme mai dificile. Nu prea am termeni de comparaţie cu ceea ce au adus nou predecesorii mei, lectorii români care au funcţionat aici înainte de venirea mea. Însă cred că ceea ce face diferenţa este faptul că eu sunt un iubitor de muzică, de dans popular, de folclor în general. Am fost dansator în formaţia de dansuri populare a universităţii ieşene în vremea studenţiei şi am dansat la multe festivaluri internaţionale, ultimul în Statele Unite chiar. Şi, la rândul meu, acum, peste ani, încerc să îi iniţiez pe studenţii mei în interpretarea unor piese muzicale româneşti, şi aceasta este şi o bună strategie în îndeplinirea obiectivelor mele cognitive şi de exersare a limbii, şi, de asemenea, i-am învăţat şi paşi de horă şi vă spuneam şi de dansul tradiţional „Periniţa" mai nou.