Şi să avem sănătate.

Hristos ne-a lăsat o vorbă. Îngrijiţi-vă de-ale sufletului şi toate celelalte vi se vor alătura vouă. Adică, celelalte, în afară de suflet, adică ălea materiale, ălea raţionale. Uită-te cum de multe ori uităm de suflet, că ne concentrăm pe ce mâncăm acum, ne ducem acolo să facem cumpărături şi luăm un coş plin de sărbători şi oricum nu-l mâncăm tot şi oricum nici nu reuşim să-l împărţim tot şi mai şi aruncăm mâncare. Asta nu e bucurie. Eu îmi doresc să fie mult mai înţeleaptă lumea, în tot şi şi-n toate şi atunci ne-a fi mai bine la toţi. Dincolo de asta, mi-ar plăcea să reuşesc să-mi pun în practică nişte proiecte restante. Am două albume care nu au ajuns încă în mod oficial pe piaţă, ele sunt înscrise deja la forurile oficiale. Un album este despre daci, dedicat dacilor şi strămoşilor noştri, Hora dacică se cheamă şi-un alt album se cheamă Nouă, pe care l-am făcut deja de doi ani, atunci când era vorba că vine sfârşitul lumii în 2012, că vai de mine nu ştiu ce se întâmplă şi pentru lumea aia veche de până la sfârşitul lumii ăleia declarate, am zis că vreau să le aduc deja o deschidere cu un album pe care l-am numit Nouă şi care e orchestrat într-un alt mod, e cu balade, e cu un alt parfum muzical, decât ce am făcut până la el.

Daniel, ştiu că în săptămâna dintre Crăciun şi Anul Nou, în toate satele din România, cetele de flăcăi se pregătesc pentru urat, un sistem complex de datini şi obiceiuri, care sunt acestea?

Ei se pregătesc din Postul Crăciunului şi, într-adevăr, între Crăciun şi Anul Nou schimbă un pic pregătirile, adică intră pe ultima sută de metri cu spectacolul de Anul Nou. De exemplu, sunt mersul cu Pluguşorul, cu Ursul, cu Cerbul, cu Capra, în funcţie de zone, câteodată se combină şi se merge şi la Crăciun şi la Anul Nou, Sorcova, sorcovitul care e specific copiilor în primul rând, copiii vin cu sorcova şi te urează. Şi ei au zurgălăi, la fel ca Bondroşii de la Crăciun. Şi oricum şi de Anul Nou umblă şi bondroşii, moşii cu droage, cu multe clopote pe ei şi curăţă din nou casa pentru un an nou fain şi bun şi nou.

Te-ai gândit că vei ajunge vreodată în China?

Nu m-am gîndit, dar în momentul în care am aflat de masteratul ăsta, care are un semestru de şcoală în China, mi-a sclipit un beculeţ că mi-am dat seama că-mi doream dintotdeauna să ajung în partea asta a lumii, să o cunosc mai de-aproape, să înţeleg şi şansa să stai aici patru luni să înveţi ceva de la ei este un lucru extraordinar şi mi se pare extraordinar să poţi să faci în continuare nişte legături frumoase pe partea culturală, pe partea de colaborare la un nivel foarte artistic. Eu de aia mi-am permis să fac nişte combinaţii între ce au ei tradiţional şi ce avem noi tradiţional. La cântecelul cu Molihua am pus ritm de Maramureş, păi ritmul ăla de Maramureş care are nişte rădăcini ancestrale împreună cu Molihua care este iară un cântec vechi al chinezilor, gândeşte-te că s-au întâlnit, au făcut o punte de comunicare la un nivel foarte subtil. Poate că lumea nu-şi dă seama ce se întâmplă acolo şi poate că aparent îi doar o joacă, dar nu-i deloc o joacă. Aşa că mă bucur că mi-a ieşit în cale acest masterat, ca să-mi văd, într-adevăr, un fel de vis împlinit, pentru că această ţară fiind foarte departe, ştii, că la noi mai e câte-o expresie de asta, a, unde te duci, până în China, adică foarte departe şi uite că am ajuns până în China şi asta nu poate decât să mă bucure.

Eu îţi doresc din tot sufletul să mai ajungi aici.

Şi eu îmi doresc să mai ajung.

La finalul acestui dialog o să te rog să faci o urare redacţiei în limba română a Radio China Internaţional, iată, gazda ta de astăzi şi tuturor ascultătorilor noştri.

În primul rând să vă de-a Dumnezeu numai bucurie şi capacitatea aia de-a împărtăşi bucuria, de-a o primi, să învăţaţi şi să primiţi bucuria, şi s-o daţi mai departe, că numai aşa se amplifică. Mulţumesc echipei de români şi români-chinezi şi români- români care împreună formează familia română de la Radio China Internaţional. Recunosc că atunci când i-am întâlnit pe câţiva la ambasadă şi am auzit chinezi vorbindu-mi româneşte foarte frumos şi cursiv m-am simţit extraordinar şi am zis, stai puţin, unde mă aflu, în China sau în România. Văd o faţă cu trăsături de chinez, care-mi vorbeşte româneşte, a fost special. Doresc să mulţumesc şi echipei de realizatori şi ascultătorilor şi să puie ceva pe masă, că poate ajungem şi pe la ei pe-acasă şi în plan fizic, nu numai aşa, pe calea radioului. La anul şi la mulţi ani! Doamne ajută cui sărută şi sporeşte cui iubeşte!

La mulţi ani şi ţie, Daniel, îţi doresc multă sănătate, multă putere de muncă, să-ţi îndeplinească Dumnezeu toate visele.

Mulţam fain, la fel şi vouă.

Felicia Nina Gherman

Radio China Internaţional – secţia în limba română

Beijing, 5 decembrie 2014