Maestrul de artă decorativă din China Wang Xiaocheng

Maestrul Wang Xiaocheng este un pasionat care lucrează zi şi noapte pentru a transmite tinerilor ucenici, pasiunea pentru această artă pe care a slujit-o toată viaţa.

Nu cu mult timp în urmă, împreună cu alţi doi colegi din radio, am ajuns pe o vreme ploioasă în oraşul Zibo din provincia Shandong, estul Chinei. Ne-am oprit în faţa unui bloc cu două etaje, ascuns parcă în vegetaţia abundentă din jur. Am aflat imediat că imobilul cu pricina e sediul Institutului de Cercetare a Artei Ceramicii, Porţelanului şi Sticlei Decorative din Boshan. Am fost întâmpinaţi de o persoană în vârstă, cu zâmbet cald. Am aflat că domnia sa este Wang Xiaocheng, preşedintele Institutului.

„Institutul nostru are 20 de cercetători. Toţi sunt maeştri la nivel provincial în artă decorativă, sau mai specific, în sticlă decorativă ."

Făcându-ne această introducere, maestrul Wang ne-a condus într-o mică sală de expoziţie de la etajul II. Nu-mi puteam lua ochii de la frumuseţile expuse acolo. M-am simţit într-un paradis al formelor perfecte şi al culorilor ce dansau ca un curcubeu în faţa ochilor, un paradis al creaţiilor artistice, să-i spunem. Bolniţe de diferite mărimi, pe ai căror pereţi interiori, translucizi, erau realizate adevărate capodopere în miniatură. Picturi cu păsări şi flori, peisaje, portrete în stil expresionist, în tuş negru sau în culori. Majoritatea bolniţelor au aproximativ zece centimetri înălţime, cea mai mică fiind de mai puţin de trei centimetri. Diametrul gurii majorităţii recipientelor e în jur de un centimetru, aşa că e greu de imaginat cum poate picta pe peretele interior al unei astfel de sticluţe. Trebuie să menţionăm că se pictează cu penel de scris făcut dintr-un smoc de păr de dihor. Maestrul Wang spune că nu e uşor să deprinzi îndemânarea necesară:

„Este o tehnică greu de însuşit. Un începător nu poate face în primele trei luni nici măcar un desen simplu . "

Văzându-ne interesul, Wang ne-a condus într-o cameră alăturată, unde erau doi tineri, un băiat şi o fată, care lucrau la nişte bolniţe. Wang i-a prezentat ca fiind cei mai tineri ucenici ai săi, spunându-ne că nu demult erau peste 30 . Oftatul maestrului m-a surprins puţin. Colega mea Qiu Yanyan a intrat în vorbă cu băiatul, care s-a prezentat ca Zhang Liang.

Qiu – Ce şcoală ai absolvit?

Zhang – Colegiul Profesional din Zibo.

Qiu – Am aflat că la început eraţi peste 30 aici, unde sunt ceilalţi?

Zhang – Da eram. Ei nu s-au putut obişnui să lucreze singuri aşa că am rămas doar noi doi.

Qiu – De cât timp înveţi aici?

Zhang – De doi ani.

Cum de atât de mulţi tineri au renunţat în aceşti doi ani la ocazia de a învăţa de la maeştri atât de buni? Interviul pe care i l-am luat maestrului Wang a început cu această întrebare, care nu-mi dădea pace. Surprinzător, întrebarea nu l-a deranjat pe maestrul Wang. El a spus că preocuparea lui majoră e de fapt pregătirea acestor tineri, pentru a deveni buni artizani.

„Aceasta e întradevăr o mare problemă. În general, absolvenţii facultăţilor de artă nu mai vor să se specializeze în această tehnică decorativă. În oraşul Zibo sunt acum mai puţin de 300 de meşteri în pictura pe pereţii interiori al bolniţelor din sticlă decorativă. Cei mai mulţi sunt foşti absolvenţi ai şcolii profesionale de artă. Sunt convins însă, că dacă studenţi în artă plastică s-ar implica în domeniul sticlei decorative, această ramură artistică ar cunoaşte o dezvoltare puternică. Am discutat această problemă la multe întâlniri tematice şi se pare că preocuparea mea a început să aibă ecou şi la nivelul departamentelor guvernamentale."

Maestrul Wang Xiaocheng ne-a mărturisit că şi alte ramuri ale sticlei decorative din Boshan duc lipsă de ucenici. La fel ca în alte locuri din lume unde se produce sticlă decorativă, astfel de obiecte de artă trebuie arse în cuptoare, iar temperatura din ateliere e de regulă foarte ridicată. M-am gândit că trebuie să fi tare pasionat, să treci peste acest neajuns.

„Arderea sticlei decorative presupune muncă multă şi în condiţii destul de grele. E şi motivul pentru care tot mai puţini se îndreaptă către această meserie".

Condiţiile grele de muncă determină şi un nivel educaţional mai scăzut al meşteşugarilor. Pentru a atrage studenţi de la arte plastice, maestrul Wang Xiaocheng s-a apucat să perfecţioneze tehnicile manufacturiere.

„Institutul nostru de cercetare dispune de un atelier care se ocupă cu îmbunătăţirea tehnicilor de producere a sticlei decorative. Am implementat o tehnică nouă datorită căreia meşteşugarii pot lucra la distanţă de cuptor. Această inovaţie va uşura condiţiile de muncă. Mai mult, datorită acestei noi tehnici, artizanii chinezi pot realiza creaţii proprii din sticlă decorativă, la fel ca artiştii occidentali".

În afară de perfecţionarea tehniciilor, Wang Xiaocheng crede cu tărie că o altă metodă de dezvoltare a acestui domeniu al sticlei decorative e transformarea acestuia în artă şi realizarea a cât mai multe creaţii moderne.

„De-a lungul anilor, meşteşugarii sticlei decorative din Boshan au realizat doar reproduceri după natură: animale, păsări, ş.a. Dar specificul sticlei decorative arată în sine, că e imposibil ca piesele create prin suflarea sticlei să fie identice ca formă cu reprezentările reale. Creaţia presupune exprimarea viziunii artistului faţă de obiectul real şi transmiterea sentimentelor artistului prin intermediul acestuia către iubitorii de frumos. Schimbarea artei decorative în experienţă artistică necesită însă un proces de evoluţie."

Pentru a accelera procesul de schimbare, maestrul Wang a propus specializarea muncitorilor care produc obiecte din sticlă decorativă. În acest sens, institutul condus de el a iniţiat programe de colaborare cu universităţi de artă, pentru a deschide linii de pregătire a tinerilor meşteşugari specializaţi în pictură pe pereţii interiori ai bolniţelor din sticlă decorativă.

Maestrul Wang se mândreşte că pregătirea tinerilor meşteşugari se bazează acum şi pe sprijinul unor profesori apreciaţi atât în privinţa tehnicii artistice, cât şi în ce priveşte spiritul didactic al acestora. Din anumite puncte de vedere, o ţinută morală impecabilă e mai importantă decât măiestria, e de părere maestrul.

„Altruismul şi moralitatea exemplară sunt esenţiale în domeniul creaţiei artistice. Eu ştiu că mulţi meşteşugari sunt egoişti, ţin secrete tehnicile învăţate şi îşi însuşesc pe ascuns tehnicile altor manufacturieri. Admiră, invidiază, dar pot să şi nutrească ură pe cei care se dovedesc mai iscusiţi ca ei."

Această judecată arată că maestrul Wang e un exemplu de altruism artistic. Deşi a câştigat multe premii, nu a făcut un secret din tehnicile sale, le-a spus ucenicilor săi tot ce a învăţat într-o viaţă de muncă. Din toţi cei peste zece ucenici ai săi, patru au obţinut calificativul de „Maestru în artă decorativă din Shandong", cinci au obţinut titlul de „Maestru emerit în pictarea bolniţelor", iar în ianuarie 2013, Wang Guangming, un ucenic al său acum în vârstă de 45 de ani, a primit distincţia de maestrul în artă decorativă la nivel naţional.

L-am întrebat pe maestrul Wang Xiaocheng dacă nu se teme că ucenici săi îl vor depăşi ca performanţă? Ne-a răspuns zâmbind, fără urmă de ezitare .

„ Am beneficiat de pregătire şi susţinere pe banii statului. La 13 ani, am început să lucrez într-o fabrică de sticlă decorativă din Boshan. La 15 ani, fabrica mi-a plătit studiile pentru a putea urma o şcoală profesională de artă. La terminarea studiilor m-am întors în fabrică şi am inventat un penel special de scris făcut din smoc de păr de dihorului, ce a înlocuit instrumentul din bambus folosit încă din antichitate la pictarea bolniţei. În 1974, guvernul din Shandong m-a trimis la studii la Instititul de Arte Plastice din Zhejiang. Câţiva dintre ucenicii mei au obţinut titlul de maestru în arta decorativă din China', sunt tare mulţumit de ei."

Înainte de a părăsi institutul ne-am întâlnit cu cea mai tânără ucenică a maestrului Wang. Fata ne-a spus că se numeşte Jiang Nan şi ne-a împărtăşit ce înseamnă pentru ea această experienţă:

„ Tehnicile de pictură de aici de la institut diferă de cele din alte locuri. Aici pot să-mi exprim trăirile artistice prin pictură. Profesorul nostru îşi pune mari speranţe în noi. Dacă avem vreo nelămurire putem apela oricând deschis la sfatul său. Vreau să învăţ cât mai mult, pentru mine e o mare şansă."