Domnul Xuan Ke este un muzician popular renumit în China şi în lume. El s-a născut în 1930 în oraşul Lijiang din provincia Yunnan, fiind de naţionalitate Naxi. Tatăl lui este primul preot creştin chinez în Lijiang. Xuan Ke a învătat la o şcoală creştină locală, de aceea poate să vorbească fluent limba engleză. S-a pensionat cu statutul de profesor al unui liceu din oraşul Lijiang şi se ocupă în prezent cu cercetarea muzicală. N-a fost educat în mod special în domeniul muzicii, dar este un mare iubitor al acesteia. A scris multe articole despre teoria muzicii. În 1986 şi-a publicat teza „Muzica provine din îngrozire", adresând o provocare experţilor muzicali în legătură cu teoria tradiţională privind originea muzicii, ceea ce a zguduit cercurile muzicale chineze şi străine. A găsit prin munca sa voluntară dovada unor fapte că unele piese muzicale locale din Lijiang sunt melodiile imperiale compuse direct de câţiva împăraţi ai Chinei antice, considerate dispărute cu mult timp în urmă. Astfel, Muzica Veche Naxi a devenit renumită în China şi în lume. Xuan Ke a fost invitat să ţină o prelegere la Universitatea Oxford, la Academia Regală de Muzică din Londra şi alte universităţi chineze şi străine. Este primul savant chinez care ţine un discurs la Oxford din ultimii 50 de ani. El a făcut cunoscută Muzica Veche Naxi în lume. Contribuţiile sale în acest domeniu sunt recunoscute atât în China, cât şi în lume. El este numit „geniul diabolic", ceea ce nu înseamă că este omul rău, ci un om cu un talent infinit. Fără el, muzica Naxi nu ar fi cunoscut o dezvoltare aşa de rapidă, ceea ce a prilejuit oraşului Lijiang, o localitate din zona îndepărtată a Chinei să devină o destinaţie turistică renumită şi în China şi în lume.

El este totodată întemeietorul Asociaţei Da Yan a Muzicii Vechi Naxi, care prezintă momentan publicului din Lijiang un concert muzical Naxi pe zi. Majoritatea membrilor asociaţiei sunt cu vârsta cuprinsă între 70-80 de ani. O mare parte a veniturilor spectacolelor au fost donate pentru dezvoltarea educaţiei în zonă şi realizarea proiectelor pentru interese publice. Domnul Xuan Ke, în vârstă de peste 80 de ani, vine şi el din când în când la spectacol, să interpreteze împreună cu ceilaţi colegi de vârsta sa, melodiile muzicii Naxi, turiştilor veniţi la Lijiang.

În data de 13 octombrie, delegaţia jurnaliştilor chinezi şi străini din cadrul „Topului oraşelor turistice din China 2010" a juns la Lijiang. Doamna Estela Dincă de la TVR şi Xiao Zhigang de la CRI au fost la concertul organizat de Asociaţia Da Yan a Muzicii Vechi Naxi. După încheierea concertului, domnul Xuan Ke ne-a dat un interviu:

Estela Dincă:

Ce ne puteţi spune, maestre, despre grupul dumneavoastră muzical ?

Xuan Ke:

Acest grup muzical îşi are originile la începutul secolului al XIV-lea, în Li Jiang. De fapt, este vorba despre muzica Naxi, a populaţiei Naxi. Este muzică instrumentală tradiţională chinezească a naţionalităţii Han. Pe vremea aceea, la începutul sec. al XIV-lea, unul dintre împăraţii dinastiei Ming a trimis mii şi mii de soldaţi aici, apoi şi-au adus şi familiile. Şi, odată cu ei, s-a dezvoltat aici şi cultura lor. Aceasta presupune, evident, şi muzica.

În această regiune clima era bună, apa era bună, aşa că s-au hotărât să rămână. De ce să se mai întoarcă în locurile natale, când aici le era mult mai bine ?! Cu timpul, au venit aici din ce în ce mai mulţi membri ai familiilor lor, aducând cu ei, cultura tradiţională, inclusiv muzica. Generaţie după generaţie, timp de 600-700 de ani, aici, noi am păstrat viu, până astăzi, stilul original al muzicii noastre.

Este foarte important, pentru că muzica pe care o cunoaştem azi, este parte a moştenirii culturale chinezeşti şi a celei universale.

Acum 700 de ani... Dar această muzică îşi are rădăcinile în epoca dinastiei Tang, şi a fost adusă aici la începutul secolului al XIV-lea. Aceasta înseamnă că muzica noastră este mai veche de 1.000 de ani.

Estela Dincă:

Muzica este veche, însă orchestra este creaţia dumneavoastră. Ce înseamnă ea pentru dumneavoastră ?

Xuan Ke:

Toţi membrii grupului sunt artişti ! Unii scriu poezie, versuri, altora le place să picteze, alţii compun muzică... Aşa sunt ei... În Li Jiang sunt speciali pentru că aici toate activităţile gospodăreşti sunt făcute de către femei. Ca dumneavoastră... Iar bărbaţii interpretează muzică şi... Este un loc foarte special. Foarte interesant, nu ?! Aşadar, muzica este un apanaj al bărbaţilor, iar munca, în casă şi în afara casei, cade în sarcina femeilor, a nevestelor...

Chiar şi în ansamblul nostru sunt doar două fete. Până acum 10 ani, femeile nu erau admise într-o asemenea orchestră. De aceea grupul nostru este special.

Estela Dincă:

Într-adevăr, un loc foarte special...

Xuan Ke:

Acum însă, lucrurile s-au schimbat. Eu am făcut schimbarea. Le-am permis unora dintre studentele mele să se alăture acestui grup. S-ar putea spune că este o adevărată revoluţie. O revoluţie muzicală...

Estela Dincă:

Vă urez să aveţi putere...

Xuan Ke:

Să continuu... Mulţumesc !

Estela Dincă:

Să duceţi această muzică mai departe, peste ani.

Xuan Ke:

Dar şi eu îmbătrânesc, deşi par tânăr... Am 82 de ani ! Dar mă simt foarte bine, în putere !

Estela Dincă:

Sunteţi mulţumit de munca dumneavoastră ?

Xuan Ke:

Da, sunt mulţumit şi foarte fericit.

Estela Dincă:

Vă mulţumesc.

Xuan Ke:

Eu vă mulţumesc !