În anul 1951 a avut loc prima ediţia a Asiadei, la New Delhi (India). Atunci la start s-au aliniat doar 11 ţări şi regiuni, numărul competiţiilor fiind de numai şase.
În 1954, la Manila, capitala celei de a doua ediţii a Jocurilor Asiei, numărul ţărilor participante a ajuns la 19, fapt care a crescut atât nivelul competiţiei cât şi interesul în rândul spectatorilor. Celor opt competiţii sportive de la prima ediţie au fost adăugate boxul, tirul şi luptele. În schimb, competiţia rezervată cicliştilor a fost eliminată.
Patru ani mai târziu, în 1958, Tokyo a fost gazda celei de a treia ediţii a Jocurilor Asiei. Pentru prima dată numărul concurenţilor a depăşit cifra o mie, nu mai puţin de 1.422 sportivii fiind înscrişi în 13 competiţii sportive. Acum au fost incluse în calendarul competiţional concursurile de tennis de câmp, tenis de masă, volei, ciclism şi hochei, numărul probelor ajungând la 13. La Tokyo a fost aprinsă, pentru prima dată, torţa olimpică, adăugând ceremoniei de deschidere o aură impreionantă. A fost momentul când Japonia s-a instalat confortabil în fruntea clasamentului pe medalii la Asiadă.
În anul 1962, urmare a tulburărilor politice din Indonezia, la a patra ediţie a Jocurilor Asiei de la Jakarta numărul ţărilor şi regiunilor participante a fost de numai 16 naţiuni şi regiuni.
În anul 1966 şi 1970, Bangkok a fost gazda ediţiilor 5 şi 6 a Asiadei. La ediţia din 1996, participantele au cunoscut un nou impuls de a participa. Aici au fost cunoscute şi cele mai frumoase confruntări sportive, India reuşind să învingă, în finala de la hochei, puternica rivală Pakistan, şi astfel să intre în posesia medaliilor de aur. Încă entuziasmaţi de atmosfera din urmă cu patru ani, autorităţile thailandeze au fost bucuroase să fie gazda jocurilor şi în anul 1970. Atunci, yachting-ul a fost inclus în lista competiţiilor, iar Thailanda se clasa pe locul trei între naţiuni la numărul de medalii câştigate.
În anul 1974 a fost schimbat terenul de competiţie, Asiada cu numărul 7 fiind organizată la Teheran. Atunci s-a marcat un moment important în cadrul Jocurilor, fiind cea mai mare ediţie organizată până atunci. 25 de ţări şi regiuni care au luat parte la competiţii şi era pentru prima dată când Asiada se organiza în Orientul Mijlociu. Probele de garduri şi gimnastică au fost adăugate în lista competiţiilor.
În anul 1978, Jocurile Asiei revin la Bangkok pentru ediţia a 8-a. Atunci, atât Singapore cât şi Islamabad au pierdut dreptul de organizare ca urmare a problemelor de ordin financiar şi politica. La această ediţie au fost adăugate în competiţie probele de tir cu arcul şi bowling, numărul concurenţilor fiind de peste 3800. A fost o nouă ediţie câştigată de Japonia însă China şi Coreea de Sud dădeau semen că dominaţia japoneză se apropie de sfârşit.
În anul 1982, ce-a de a 9-a ediţie a Jocurilor Asiatice s-a desfăşurat pentru a doua oară la New Delhi, gazda primei ediţii din anul 1951. A fost marcat, din nou, un record de participare, cu peste 4.500 de concurenţi din 33 de ţări şi regiuni. În lista competiţiilor au fost adăugate echitaţia, canotajul, handbalul şi golful, însă au fost eliminate probele de garduri şi bowling. Ediţia din 1982 a fost prima în care Japonia fost detronată din poziţia de lider continental, China preluând conducerea în clasamentul medaliilor de aur câştigate.
În anul 1986, Seul a fost gazda ediţiei cu numărul 10, simultan cu pregătirea Jocurilor Olimpice programate pentru anul 1988. Ediţia cu numărul 10 afost prima care a fost organizată sub autoritatea Comitetului Olimpic din Asia. A fost prima ediţie la care interesul mass-media a fost unul important. Artele marţiale au jucat un rol deosebit în atragerea audienţei, totdată fiind incluse în rândul competiţiilor probelor de judo şi taekwondo. A fost ediţia la care China a câştigat pentru a doua oară cele mai multe medalii de aur.
În anul 1990, Beijing a fost capitala Jocurilor Asiatice cu numărul 11. Simultan cu ascensiunea economică a Chinei, Beijing a fost gazda delegaţiilor venite din 37 de ţări şi regiuni. Şi la această ediţie China a ieşit învingătoare, câştigând cel mai mare număr de medalii.
În anul 1994, Jocurile Asiatice s-au desfăşurat în Japonia, la Hiroshima. Ediţia a 12-cea a fost prima care nu s-a desfăşurat în capitala unei ţări, şi tot prima la care au participat fostele republici ale Uniunii Sovietice. De asemenea, după 20 de absenţă, Cambodgia a revenit în competiţie. La această ediţie, ţara gază, Japonia, a reuşit să se impună în postura de învingătoare.
În anul 1998, Jocurile asiatice au revenit în Thailanda, la ediţia cu numărul 13 fiind introduce competiiţe de rugby, biliard, snooker şi squash.
Ăn anul 2002, ediţia a 14-cea a Jocurilor au fost organizate la Busan, în Coreea de Sud, unde s-au aliniat 38 de ţări la startul a 420 de evenimente sportive. La această ediţie revedea în competiţie şi Afganistanul. China câştiga pentru a şasea oară cele mai multe medalii de aur naţiuni.
În anul 2006, penultima ediţie a Jocurilor Asiatice, cu numpărul 15, a fost organizată la Doha, pentru a doua oară în Orientul Mijlociu.
La ediţia din 2010, numărul competiţiilor s-a îmbogăţit cu probele de cricket, dans sportiv, barcă dragon, sport cu role şi Weiqi.
][ 
