1.jurnalistă: Înainte de toate vă rog să ne prezentaţi cum se reflectă în Europa de Est în genere,şi în România în special, impactul crizei financiare internaţionale. Ce măsuri au adoptat ţările acestea pentru contracararea crizei şi cum evaluaţi măsurile respective?

Kong Tianping: Actuala criză financiară internaţională a lovit puternic în economia din Europa de Est. Din octombrie 2008 multe state din această zonă au fost obligate să accepte ajutoarele financiare de la UE, FMI ş.a. Economia română a înregistrat o recesiune serioasă. Potrivit estimării FMI, anul acesta PIB-ul României va scădea cu 4%. În plus criza a afectat grav şi stabilitatea sistemului financiar din aceste ţări. În perioada de tranziţie economică ce a durat mai bine de 10 ani, băncile din ţările din Europa Centrală şi de Est au intrat sub controlul celor din Europa de Vest. În perioada creşterii rapide a economiei, aceste bănci cu investiţii străine au acordat consumatorilor din ţările din Europa Centrală şi de Est multe credite de consum în valute. Ca urmare, când monedele acestor ţări s-au depreciat, mulţi consumatori şi întreprinderi nu mai pot rambursa împrumuturile în valute. Faptul a dus la mărirea riscului sistemului bancar.

2.jurnalistă: România a primit recent ajutorul financiar de urgenţă în suma de 20 miliarde de dolari de la UE şi instituţii financiare internaţionale. După opinia dumneavoastră, aceşti bani vor ajuta mult România pentru a face faţă crizei?

Kong Tianping: Pentru un termen scurt, aceşti bani vor ajuta la îmbunătăţirea situaţiei economice din ţară. Deoarece, pe de o parte încrederea investitorilor faţă de economia română se va ridica, pe de altă parte fondurile vor contribui la stimularea economiei, reducerea dificultăţiloir, întărirea lichidităţii instituţiilor financiare şi impulsionarea restructurării departamentelor financiare din România.

Însă o singură de acţiune de ajutor nu poate rezolva toate problemele. Conform acordului încheiat între guvernul român şi FMI, România trebuie să-şi reducă deficitul financiar. Aceasta este o decizie dificilă şi „dureroasă" pentru România, deoarece rata creşterii salariilor din această ţară a depăşit creşterea productivităţii muncii. Este greu să se diminueze ponderea salariilor din PIB.

3.jurnalistă: De ce ţările din Europa de Est au suferit impactul crizei financiare internaţionale?

Criza financiară are sursa în SUA. Scăparea din vedere a supravegherii financiare în SUA, speculele exagerate, spulberarea prosperităţii false de pe piaţa imobilelor şi a balonului economiei au dus la actuala criză financiară internaţională şi răspândirea ei în Europa. Unele bănci din Europa de Vest care au cumpărat bunuri americane au început să aibă şi ele problema lichidităţii insuficiente. Pentru depăşirea acestor dificultăţi, ele au redus investiţiile şi capitalul filialelor lor din Europa de Est, astfel încât aceasta din urmă a trasă în criza financiară. Sistemul bancar din Europa de Est este controlat şi monopolizat de băncile mari din Europa de Vest, fapt care a accelerat şi mai mult ritmul de răspândire a crizei. De aceea statele din Europa de Est se numără printre primele ţări care au fost lovite de criza financiară.

4.jurnalistă: Care sunt învăţămintele ce ar trebui trase după părerea dvs. Din actuala criză?

Kong Tianping: În primul rând un stat trebuie să întărească monitorizarea departamentelor financiare. În al doilea rând, din punctul de vedere al politicilor economice, trebuie să se menţină echilibrul economiei naţionale pentru a evita deficitul bugetar şi deficitul de cont curent prea mare. Toate acestea vor afecta stabilitatea macroeconomică şi vor ridica riscurile economice exterioare. Şi nu în ultimul rând atât noile state membre ale UE cât şi cele din afară UE sunt implicate actualmente în valul globarizării economice. De aceea ele trebuie să acorde atenţie mai mare prevenirii riscurilor.

5.jurnalistă: Ce influenţe vor produce criza financiară asupra comerţului chino-român?

Kong Tianping: În primele nouă luni ale anului 2008 volumul schimburilor comerciale bilaterale au fost de 2,76 miliarde dolari din care 2,46 miliarde de dolari au fost exportul Chinei către România, importul Chinei din România a fost de 300 milioane de dolari. Conform situaţiei celor două state, datorită recesiunii economice, cererea pieţei române faţă de produsele chinezeşti va coborâ probabil. Ca atare anul acesta volumul schimburilor comerciale dintre cele două state va scădea.

6.jurnalistă: În prezent întreprinderile chinezeşti din România se confruntă într-o măsură mai mare sau mai mică cu dificultăţi. Ce propuneri aveţi pentru comerciannţi chinezi din România şi cei români din China?

Kong Tianping: În prezent ei trebuie să fie prudenţi să facă investiţii. Există actualmente instabilitatea serioasă a economiei române, investitorii chinezi trebuie să studieze mai întâi schimbările pieţei României şi apoi să ia decizie. Dar în orice criză există oportunităţi. România este cea mai mare piaţă din Europa de Est şi de Sud, fiind şi noul membru al UE. Privind lucrurile în perspectivă, potenţialul creşterii economiei acestei ţări este uriaşi. Întreprinderile cu previziune trebuie să seisizeze oportunităţile. De asemenea salutăm întreprinderile româneşti să investească în China. În faţa crizei financiare guvernul chinez subliniază şi mai mult deschiderea pieţei chineze. Ţara noastră îşi deschide braţele pentru investitorii români.