Cum apreciaţi vizita ministrului român pentru IMM-uri, comerţ şi mediul de afacer? Ce importanţă are acest forum economic şi comercial român-chinez în contextul crizei economice globale?

Criza financiară globală a afectat foarte mult dezvoltarea economiei din diferite ţări, inclusiv China şi România. Vizita în China a ministrului român pentru IMM-uri. comerţ şi mediul de afaceri Constantin Niţă a fost o vizită importantă care reprezintă o dovadă a atenţiei acordate de guvernul român dezvoltării relaţiilor economice şi comerciale cu China, pentru că aceasta este prima sa vizită într-o ţară în afara UE de la instalarea sa în funcţie acum 3 luni. Mai mult domnul ministru a fost însoţit de un grup de oameni de afaceri care reprezintă peste 50 de firme. În timpul vizitei au avut loc, la Shanghai şi Beijing, întâlniri între oameni de afaceri din cele două ţări, la care au participat, cu mare entuziasm, câte 200 de reprezentanţi ai diferitelor firme. Aceste întâlniri au avut un rol important pentru promovarea schimburilor şi cooperării între întreprinderile din cele două ţări şi consider că este un efort comun al firmelor din ambele părţi în contextul crizei.

Faţă de criza financiară, politica noastră faţă de România în domenul economiei şi comercial a cunoscut vreo reglementare?

Politica noastră faţă de România în domeniul economiei şi comercial nu a suferit nicio reglementare. Acordăm întotdeauna o mare atenţie relaţiilor de cooperare econmică şi comercială cu România. În prezent, România este unul dintre parteneri comerciali importanţi ai Chinei în zona est-europeană. Dacă vrem să vorbim neapărat de schimbare, asta o găsim în atitudinea mai optimistă faţă de cooperarea economică şi comercială, în măsuri mai active pentru încurajarea cooperării între întreprinderile din cele două ţări.

România a suferit inevitabil de pe urma influenţelor negative ale crizei financiare. Cum evaluaţi influenţele actualei crize financiare asupra relaţiilor comerciale între China şi România şi oportunităţi apărute?

Influenţele asupra relaţiilor comerciale bilaterale sunt certe. Din cauză că cererile pieţei internaţionale şi interne s-au micşorat, comerţul bilateral chino-român a fost afectat într-o anumită măsură. De exemplu, importatorii români, din cauza cererii de pe piaţa internă şi fluctuaţia cursului de schimb, nu au putut desfăşura normal activităţi comerciale. Cât priveşte oportunităţile, după părerea mea, firmele din ţările noastre au manifestat o dorinţă mai puternică ca în trecut pentru intensificarea cooperării. Ele şi-au arătat o atitudine foarte activă şi optimistă în desfăşurarea cooperării în domeniile de comerţ, investiţie, producţie şi infrastructură, ceea ce crează oportunităţi tot mai mari pentru cooperările între firmele din cele două ţări.

Din cauza problemei muncitorilor chinezi din România, Ministerul Comerţului a atenţionat recent pe cetăţenii chinezi care doresc să plece să lucreze în România să fie prudenţi. Dacă aceasta înseamnă că guvernul chinez va lua o atitudine prudentă şi în alte probleme ale comerţului cu această ţară?

Cred că acestea sunt două probleme separate, fără nicio legătură între ele. Atenţiomăm pe cetăţenii care doresc să plece în România să fie mai prudenţi, pentru că economia locală a fost influenţată de criză şi unele şantiere s-au închis din cauza lipsei de fonduri, iar unele fabrici şi-au încetat producţia din cauza desfacerii proaste a produselor, ceea ce au cauzat situaţia ca muncitorii chinezi din România să nu mai aibă ce lucra. Pe lângă aceasta, unii patroni au început să întârzie plata sau s-o micşoreze. Considerăm că este necesar să atragem atenţia celor care vor să plece în România în acest scop. Dar asta nu înseamnă că vom lua o atitudine pasivă şi în alte probleme ale comerţului. Aşa cum v-am spus adineauri, întreprinderile din cele două ţări sunt foarte active în ce priveşte intensificarea cooperării, şi guvernele celor două ţări au manifestat o atitudine activă în sprijinirea legăturilor între firmele din cele două ţări şi în examinarea cooperării.

Faţă de situaţia critică privind micşorarea drastică a cererii externe şi reapăriţia protecţionismului în comerţul internaţional generată de criza financiară internaţională, premierul Consiliului de Stat din China, Wen Jiabao, a arătat în raportul său privind activitatea guvernului din 5 martie că China va depune „eforturi pentru a menţine în 2009 o creştere constantă a comerţului exterior", subliniind că concomitent cu lărgirea cererii interne, nu trebuie „slăbit exportul", ci trebuie „depuse eforturi pentru lărgirea exporturilor". Ce măsuri concrete va lua Ministerul Comerţului pentru înlesnirea comerţului, mai ales pentru absorbirea investiţiilor străine?

Perfecţionarea şi îmbunătăţirea mediului de valorificare a investiţiilor străine reprezintă una dintre activităţile noastre permanente din ultimii ani. Tocmai din această cauză ţara noastră s-a putut situa de 17 ani consecutivi pe primul loc din rândul ţărilor în curs de dezvoltare în ce priveşte absorbirea investiţiilor străine. Această politică va rămâne neschimbată ca una dintre principalele măsuri importante de deschidere către exterior. Vom continua deschiderea către exterior, vom îmbunătăţi mediul de investiţie, vom ridica competitivitatea internaţională în ce priveşte absorbirea investiţiilor străine pentru a menţine o creştere constantă a volumului de investiţii străine. Vom perfecţiona modul de valorificare a investiţiilor pentru ca acestea să joace un rol activ în inovaţii tehnologice, în realizarea noilor produse şi în dezvoltarea armonioasă a economiei regionale. Vom ridica calitatea şi nivelul investiţiilor străine pe baza unei anumite amploare a investiţiilor absorbite. Vom continua să încurajăm investitorii străini să investească în inovare tehnologică, în sectoarele manufacturiere moderne, de economisire a energiei şi de protejare a mediului. Vom promova deschiderea sectoarelor financiare şi de logistică şi a altor sectoare de servicii moderne. Vom perfecţiona şi îmbunătăţi necontenit mediul de investiţie pentru întreprinderilor străine.

Ce putem învăţa din experienţa României la contracararea actualei situaţii dificile în care se află?

Măsurile luate de ţările lumii faţă de criza financiară diferă datorită faptului că fiecare ţară au suferit influenţe diferite. Fiecare ţară a luat măsuri conform condiţiilor concrete proprii. Sigur, o parte din măsurile luate de multe ţări sunt similare, ca de pildă, sporirea lichidităţilor din sistemul financiar şi asigurarea producţiei şi personalului întreprinderilor prin lărgirea cererii interne. Cred că dacă au scopuri similare, ţările lumii pot să se înveţe unele de la altele.