Din septembrie 2008 un ger financiar rar-întâlnit a lovit fiecare colţ al lumii, împingând oameni într-o "iarnă" plină de îngrijorare, frică şi mâhnire.

N-au scăpat de aceste momente grele nici relaţiile economice şi comerciale bilaterale. Potrivit datelor oferite de partea română, în ianuarie 2009 au înregistrat o primă scădere în ultimii câţiva ani schimburile comerciale dintre cele două ţări comparativ cu perioada similiară a anului trecut. Provocările sunt foarte mari. Trebuie să găsim soluţii...

Efecte negative ale crizei financiare

. „Criza economică ne-a afectat şi pe noi într-o măsură foarte mare. Se simte după comenzi de acasă din ce în ce mai scăzute."

Radu Iosifescu este şeful reprezentanţei la Beijing a firmei române Grivco. Fiind deschisă în 1993, reprezentanţa se ocupă cu comerţul internaţional cu produse chimice, produse metalurgice şi materiale de construcţii, făcând parte din una din cele 7 companii române care au birouri de reprezentare, filiale sau societăţi mixte prin investiţii mixte la Beijing şi în alte oraşe chineze. Anul acesta compania sa doreşte să se întindă mai mult pe materiale de construcţii, dar din cauza crizei economice a început să scadă foarte mult piaţa de profil.

Multe firme chineze din România s-au întâlnit cu unele dificultăţi din cauza crizei financaire. Compania Baorui se ocupă de desfacerea de instalaţii complete chinezeşti de dimensiuni mică şi medie în România. Gao Baoyi, directorul general al Companiei Baorui, arăta.

„De la izbucnirea crizei financiare, am primit doar o singură comandă. Peste 50 de companii ne-a sunat şi şi-au exprimat dorinţa să cumpere produse chinezeşti. Dar din cauza lipsei de capitalui, ele nu pot plăti acuma."

Wang Xuanqing, consilier comercial al ambasadei chineze în România, a arătat că în prezent în România sunt aproape 9000 de societăţi comerciale chineze şi societăţi mixte româno-chineze, majoritatea din acestea sunt cele mici din domeniul comerţului exterior. El a evocat principalele aspecte ce au împiedicat dezvoltarea acestor companii în actuala criză financiară .

„Cel mai mare efect negativ rezidă în deprecierea leului şi aprecierea monedei renminbi faţă de dolarul american şi reducerea cererii pieţei din ambele state, mai ales din România."

Eduard Costin, consilier economic şi comercial al ambasadei române în China, a opinat că tendinţa de încetinire a ritmului de creştere a schimburilor comerciale chino-române se datorează mai ales reducerii creditelor bancare.

„În sistemul bancar a fost afectat, deja sistemul de credite promovat de băncile comerciale atât din România, cât şi din alte ţări a intrat într-o zonă mai precaută şi s-a înregistrat o reducere a segmentelor finanţate prin credite bancare. Sigur că unele din companiile mici şi mijlocii au intrat în conservare, în aşteptarea unei reluări a activităţii normale."

A găsi oportunităţi în criză şi a colabora mai strâns – două soluţii

„România a fost afectată aşa de mult de criza financiară, încât zilele trecute a împrumutat 20 miliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană. Totuşi, ca fiind cea mai mare piaţă în Europa de Sud-Est şi un nou membru al UE, din punct de vedere al perspectivei, România are un mare potenţial de dezvoltare. Întreprinzătorii chinezi pot găsi oportunităţi profitabile în această ţară."

Kong Tianping, şeful Secţiei pentru Ucraina şi Europa de Est a Instititului de studii ruse, est-europene şi ale Asiei Centrale din cadrul Academiei chineze de ştiinţe sociale a spus.

Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China a precizat care sunt aceste oportunităţi.

„România este o ţară care are resurse limitate, cum ar fi de exemplu, în industrie siderurgică. Avem companii foarte mari, însă toate minereuri importăm. România are oportunităţi deosebite în domeniile agriculturii, industriei alimentare şi industriei prelucrătoare uşoare. Bunuri de larg consum nu sunt foarte dezvoltate în România. Acestea se importă."

Domnul profesor doctor Marius Băcescu, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, a evidenţiat importanţa echilibrării balanţei comerciale între China şi România.

„Potrivit datelor oferite de guvernul român, volumul total al schimburilor comerciale chino-române din 2008 s-a situat la aproape 3,8 miliarde USD, din care importurile chineze de produse româneşti a fost de doar 0,27 miliarde USD. Sunt importante creşterea exporturilor româneşti în China şi atragerea mai multor investiţii chinezeşti în România."

Iar oficialii din cele două guverne au subliniat importanţa colaborării. Iată ce a declarat Constantin Niţă, noul ministru român al IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în cadrul vizitei pe care a efectuat-o în perioada 27 martie - 4 aprilie în China.

„Cred că intensificarea schimburilor comerciale, intensificarea schimburilor de informaţii, intensificarea schimburilor de delegaţii, participarea la târguri şi expoziţii, participarea camerelor de comerţ şi industrie din cele două ţări la diverse discuţii şi seminare şi manifestări economice pot contribui la crearea de noi oportunităţi ceea ce priveşte relaţii româno-chineze."

Gao Hucheng, ministrul adjunct chinez al comerţului a declarat la Forumul Economic Româno-Chinez, organizat în timpul vizitei lui Constantin Niţă.

„Sper ca oamenii de afaceri din cele două ţări să întărească colaborarea şi să exploateze produsele solicitate pe piaţa proprie, în vederea extinderii comerţului bilateral. Încurajăm şi sprijinim companiile celor două părţi să aibă contacte şi să desfăşoare colaborarea şi investiţie în fabricarea aparatelor electronice casnice şi în domeniile tehnologiei informatice, infrastructurii şi al turismului."

Întreprinzători acţionează şi ei activ

„În urmă cu câteva zile, am finalizat documentaţia şi formalităţile pentru înfiinţarea reprezentanţei noastre la Beijing. Mediul investiţional din China este favorabil, după părerea mea. Guvernul chinez este interesat să ofere investitorilor străini un set complet de facilităţi."

Chu: Dragi prieteni, afirmaţia a fost făcută la 4 aprilie de către domnul Marin Marian, şeful reprezentanţei la Beijing a Firmei ANCOR SGS din Ploieşti, în cadrul Forumului economic româno-chinez de la Beijing. Reprezentanţa doreşte să promoveze pe piaţa chineză produse şi servicii româneşti privind reducerea cheltuielilor de exploatare şi protecţia mediului.

Forumul amintit a avut loc în timpul vizitei ministrului român Constantin Niţă. Demnitarul român era însoţit de o mare delegaţie, compusă din reprezentanţii celor 48 de firme. În cadrul forumului, întreprinzătorii români au avut discuţii şi întâlniri cu 180 de companii chineze. Mulţi întreprinzători din ambele părţi ne-a spus că au identificat oportunităţile profitabile pe piaţa cealaltă şi au reuşit să găsească partenere în ţara respectivă.

„Suntem aici pentru al patrulea an de prezenţă în China. Avem deja câteva parteneriate cu firme chineze din Beijing, Shanghai, Shenzhen şi Foshan. Am externalizat partea de producţia de alarmare şi am găsit un partener local în Shenzhen. Iar acum producem parteneriat cu această firmă, o firmă din Shenzhen producem această centrală de alarmare."

„O activitate concretă a mea din industria lemnului este cunoscută de această relaţie veche în care fabricile de mobilă din China importă lemnul românesc pentru a realiza produsele atât de cunoscute de mobină chinezească. Am deja un partener chinez. Doresc să mai găsesc şi alte partenere."

„Din iulie 2008 firma mixtă a început să importe vinuri româneşti. Cifra de afaceri din anul 2008 a firmei a ajuns la 10 milioane de yuani. Am relaţii foarte bune cu partenerul meu român. Apreciez foarte mult sinceritatea şi seriozitatea partenerului meu român. Totodată produsele lui sunt de bună calitate."

„Considerăm că în criza financiară, România necesită un sprijin mare în capitaluri, tehnologii, management. În această situaţie, firma noastră - Corporaţia SINOHYDRO - are multe oportunităţi pe baza tehnologiilor şi managementului noastre avansate şi a relaţiilor bune cu guvernul României. Suntem convinşi că piaţa românească este imensă."

„Am constatat că poporul român este un popor romantic, care urmăreşte o viaţa modernă. Produsele noastre de uşi automate se potrivesc gustului lor şi vor avea o perspectivă largă."

Pentru firmele chineze în România, ele sunt destul de încrezătoare în depăşirea actualei crizei? ZTE (Zhonhxing Telecommunication Equipment), unul din cei mai mari producători de echipamente de telecomunicaţii din China, a început să intre în 2003 cu produsele competitive pe piaţa românească. Cifra de afaceri a filialei din 2008 a ajuns la 140 milioane de euro. Domnul Zeng Conggang, directorul general al ZTE Romania, ne-a declarat că bizuindu-se pe raportul excelent calitate-preţ, tehnologiile avansate şi capacitatea de finanţare, filiala va trece cu bine criză. Mai mult, în criză se găsesc şi noi oportunităţi

„Criza financiară a făcut ca cererea operatorilor de telecomunicaţii să scadă. Operatorii români vor găsi ofertanţii ce sunt capabili să-i ajute să reducă costurile de operaţiune. Asta înseamnă că ei vor opta pentru întreprinderea cu bunul raport calitate-preţ, cum ar fi ZTE."

Wu: Geng Jian, preşedintele F&J Group, care a construit Parcul Industrial Chinezesc în Buzău, şi-a exprimat deplina încredere în dezvoltarea F&J Group România.

„În criza financiară, cererea pieţei s-a redus, a scăzut numărul competitorilor. Toate acestea reprezintă şanse. Guvernul chinez încurajează întreprinderi din ţara noastră să investească în ţări străine. Parcul Industrial Chinezesc are drept obiectiv promovarea internaţionalizării întreprinderilor chineze. Nu vom intra în conservare în operaţiuni. Anul acesta vom construi un centru comercial împreună cu un partener român al noastru."

De notat este faptul că măsurile adoptate de cele două guverne sunt favorabile relansării relaţiilor economice şi comerciale bilaterale. De pildă, recent guvernul chinez a elaborat zilele trecute o politică privind simplificarea formalităţilor pentru dezvoltarea în ţări străine a întreprinderilor chineze. În ce priveşte partea română, în afară de măsurile fiscale şi de sprijinire a exportului IMM-urilor, guvernul României va deschide în septembrie, a.c. la Beijing un centru de promovare a produselor româneşti.

Primăvara este plină de vigoare şi speranţă. Sperăm că datorită eforturilor depuse de ambele ţări, iarna adusă de criză va trece şi relaţiile economice şi comerciale chino-române vor întâmpina o primăvară frumoasă.