1. jurnalistă: Stimate domnule ministru, este prima vizită oficială pe care o întreprindeţi în calitate de membru al Guvernului României în ţara noastră. Aţi putea să ne prezentaţi scopul acestei vizite?

dl. ministru: În primul rând, dorinţa noului guvern al României de a relansa relaţiile economice, culturale, politice cu R.P.Chineză. În al doilea rând, este vorba de a repune pe alte principii modul de colaborare între firmele româneşti şi firmele chinezeşti în sensul unei apropieri mai mari între mediul de afaceri din România şi mediul de afaceri din China. Aceste lucruri ne-au determinat să luăm această decizie să vizităm China cu o importantă delegaţie cu oameni de afaceri în aşa fel încât să încercăm să apropiem cele două medii de afaceri din cele două ţări.

2. jurnalistă: Cum apreciaţi principalele rezultate obţinute până acum în această deplasare?

dl. ministru: În această deplasare noi am avut multe întâlniri şi la Shanghai şi la Beijing. Vreau să subliniez că am fost primiţi cu deosebită căldură şi ospitalitate. Pentru acest lucru mulţumesc Ministerului Comerţului şi tuturor celor care s-au ocupat de realizarea acestei vizite în aşa fel încât ea să constituie un succes. Şi cred că vizita noastră a fost un succes pentru că toate discuţiile care au avut loc, toate întâlnirile care au avut loc au fost sub semnul prieteniei dintre cele două popoare. De altfel aniversarea a 60 de ani de relaţii diplomatice între România şi China, după părerea mea, este un prilej de afirmare încă o dată a acestei prietenii şi de repunere, dacă vreţi, în mişcare a întregului mecanism de dezvoltare a relaţiilor de colaborare între ţările noastre.

3. jurnalistă: Delegaţia este compusă din oficiali ai diferitelor ministere economice şi din aproape 50 de patroni şi reprezentanţi de firme mici şi mijlocii. Ce va face ministerul pe care-l conduceţi pentru a ajuta IMM-uri româneşti să pătrundă pe piaţa chineză şi pentru a oferi mai multe facilităţi companiilor chineze ce doresc să investească în România?

dl. ministru: Sigur că suntem în plin proces de evaluare şi de găsire a unei soluţii privind criza economică şi financiară care a cuprins nu numai România, dar şi majoritatea statelor lumii. Din acest punct de vedere, guvernul român a căutat soluţii pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, pentru crearea de facilităţi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pentru sprijinirea acestora în momentul acesta dificil prin măsuri care au în vedere, fie măsuri fiscale, fie măsuri de promovare, fie măsuri de sprijin în exportul produselor întreprinderilor mici şi mijlocii. Şi aici aş vrea să decalez câteva elemente care ţin în primul rând de mediul fiscal în sensul că am menţinut chiar în condiţiile unei crize economice puternice, am menţinut cota unică de impozitare la 16%. Acum modificăm codul fiscal în sensul introducerii unor măsuri facilitare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, respectiv neimpozitarea profitului reinvestit, introducerea unui impozit forfetar, unui impozit care va scoate mare parte a economiei gri la suprafaţă dar care nu va afecta foarte mult activitate economică a întreprinderilor mici şi mijlocii. Avem reglementări privind plata datoriilor către stat în ceea ce priveşte TVA, după care sigur ne-am gândit la facilităţi care ar trebui să le acorde guvernul României la export. Şi în acest sens, lucrăm acum la un program privind creditarea produselor cu ciclu lung de fabricaţie, mai ales pentru exporturile complexe. Înfiinţăm centre de promovare a produselor. Şi iată sper că la sfârşitul lunii septembrie să înfiinţăm centrul de la Beijing care vom încerca să promovăm cât mai multe produse româneşti, să le facem cunoscute şi să invităm în felul acesta oamenii de afaceri români şi chinezi să se cunoască, şi să găseacă soluţii pentru afaceri profitabile şi pentru chinezi şi pentru români. Deci iată câteva din măsurile pe care noi le-am luat şi care credem că vor aduce succese întreprinderilor mici şi mijlocii. De altfel, în afară de acest lucru, de aceste măsuri pe care vi le-am spus, guvernul a luat decizia ca din bugetul de stat circa 10 miliarde de euro să fie folosiţi, să fie utilizaţi în investiţii guvernamentale şi mă refer aici la infrastructură, la proiecte energetice, la proiecte de dezvoltare a învăţământului, a agriculturii, a turismului. Deci alte sunt măsuri care completează facilităţile pe care noi le-am acordat întreprinderilor mici şi mijlocii.

4. jurnalistă: Care sunt efectele crizei financiare în România? Ce contramăsuri a adoptat şi va adopta guvernul român?

dl. ministru: Sigur criza economică şi financiară a cuprins majoritatea statelor lumii. Deci era imposibil ca România să nu intre în această criză. Mai ales că aşa cum bine ştiţi trăim într-o economie globalizată......prin urmare, începând cu trimestrul al patrulea al anului trecut s-a cunoscut influenţa acestei crize şi în România prin scăderea dramatică în unele sectoare a cererii, şi prin lipsa de lichidităţi băneşti în economie.Deci aceste două direcţii practicau determinat luarea unor măsuri din partea guvernului care să contracareze influenţele acestor repercusiuni ale crizei. Şi măsurile s-au referit fie la acordarea de facilităţi aşa cum vă spuneam mai devreme, fie la găsirea unor soluţii financiare legate de acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru a putea păstra un echilibru în economie şi a putea menţine stabilitatea monetară şi o rată a inflaţiei acceptabilă. Din acest motiv, în momentul de faţă România este în discuţie cu FMI tocmai pentru reglementa aceste lucruri şi a crea stabilitatea macroeconomică la nivelul economiei.

5. jurnalistă: În ce măsură sunt afectate schimburile comerciale chino-române de către actuala criză financiară internaţională?

dl. ministru: Relaţiile cu R.P.Chineză, sigur că noi am fost mulţumiţi de faptul că aceste schimburi pe total au crescut. Categoric ne situăm undeva la 3,5-3,8 miliarde de dolari. În statisticile noastre figurează 3,8 miliarde de dolari din care numai 270 milioane de dolari constituie exportul românesc. Şi diferenţa o constituie exportul chinezesc, adică importul României. Din acest motiv balanţa este dezechilibrată. Şi unul din motivele pentru care eu am venit în China este şi acela de a găsi măsuri împreună cu partea guvernului chinez, măsuri care să contracareze acest dezechilibru şi să găsim soluţii pentru echilibrare. Cât de cât niciodată relaţiile dintre cele două ţări n-o să fie un echilibru perfect. Dar discrepanţa dintre export şi import în momentul de faţă este foarte mare ceea ce constituie o îngrijorare a guvernului român. De aceea mulţumesc ministrului comerţului, domnul Chen Deming, şi domnului Gao Hucheng, viceministru care a înţeles mesajul nostru şi ne-am bucurat să auzim că şi dumnealor vor întreprinde măsuri pentru îmbunătăţirea acestui climat de afaceri între ţările noastre şi găsirea unor soluţii care să permită relansarea relaţiilor comerciale dintre cele două state. De altfel noi am înmânat părţii chineze un număr de 24 de proiecte dintre care 14 proiecte guvernamentale în domeniul de infrastructură, în domeniul energetic, în domeniul imobiliar, turism în aşa fel încât să putem ca investiţiile chineze directe care vin în România precum şi exportul produselor româneşti să poată să contracareze acestui dezechilibru al balanţei comerciale dintre cele două state. Şi spre bucuria noastră, şi mulţumesc ministrului comerţului pentru că a înţeles mesajul nostru şi încearcă să ne sprijine în acest demers.

6. jurnalistă: Din septembrie anul trecut leul s-a depreciat continuu. Fapt ce a afectat grav şi funcţionarea firmelor chineze din România. Importul mărfurilor din China nu mai este profitabil pentru unii comercianţi chinezi. Guvernul român va adopta măsuri de intervenţie pentru stabilizarea cursului leului?

dl. ministru: Nu întâmplător v-am spus mai devreme că acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială are în vedere tocmai stabilizarea cursului leu cu celelate valute, euro şi dolari, şi de a menţine o rată a inflaţiei cât mai joasă, undeva în jurul la 5% ceea ce iată este o măsură pe care guvernul român a luat-o cu toate greutăţile care este într-un asemenea acord cu FMI. Am fost obligaţi să luăm această măsură şi probabil că intervenţia aceasta va reglementa şi cursul leu-euro care după părerea mea se va menţine în jurul a 4-4,2 lei pentru un euro. Deci iată că guvernul român a luat această măsură tocmai pentru a stabiliza leul.

7. jurnalistă: Cum apreciaţi actuala situaţie a relaţiilor economice şi comerciale între cele două state?

dl. ministru: Aşa cum vă spuneam relaţiile sunt excelente, aş vrea să le spun la nivel de guvern, la nivel de ministere. Sigur că aceste relaţii trebuie concretizate în realizarea proiectelor româneşti în China, de concretizarea proiectelor chinezeşti în România. Şi întâlnirile mele pe care am avut loc cu câteva mari companii financiare precum Exim Bank, Sinosure sau China Investment Corporation, au avut rolul de a întări această convingere a noastră că aceste instituţii financiare de prestigiu din China vor investi în România, nu numai prin finanţare, ci şi prin investiţii directe, prin participarea directă la unele investiţii pe care România doreşte să le fac. Şi mă refer aici la proiecte de hidrocentrale, proiecte de realizarea unor termocentrale în sensul modernizărilor, proiecte privind realizarea unor mari proiecte imobiliare sau proiecte financiare, participarea directă la unele fonduri de investiţii sau la unele fonduri de garantare sau la unele de sprijin pentru produsele româneşti, pentru exportul în China, deci finanţări care vor avea menirea să stimuleze exportul românesc în China, dar şi investiţiile directe chineze în România. Noi credem că China poate să aibă un rol important în economia românească din punct de vedere al investiţiilor pentru că în momentul de faţă investiţiile chineze în România se cifrează undeva la 370 milioane de dolari ceea ce după părerea noastră este o sumă foarte mică în comparaţie cu potenţialul pe care l-are China, cu potenţialul economiei chineze şi cu relaţiile care există între cele două state. China este doar pe locul 17 în rândul investitorilor din România ceea ce noi credem că este un loc care nu este bun. China trebuie să ajungă undeva pe primele locuri ale investitorilor străini care vin în România. Prin urmare cred că este timpul ca relaţiile comerciale dintre cele două state să se diversifice, să se găsească noi formule de participare a capitalului chinez la creşterea economică a României şi până la urmă aceste lucruri sunt în folosul ambelor popoare şi nu numai a unuia. De aceea am venit în China, am venit cu o delegaţie de afaceri importantă. De aceea în România funcţionează peste 9.500 societăţi comerciale chineze ceea ce înseamnă că există potenţial, şi acest potenţial trebuie folosit la maxim.

8. jurnalistă: Totuşi, există cumva şi oportunităţi profitabile în aceste momente de criză pentru dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniile economic şi comercial? Ce sfaturi aveţi pentru investitori chinezi?

dl. ministru: Sunt economişti care spun că întotdeauna o criză economică aduce şi oportunităţi noi. Şi eu sunt printre aceştia care consideră că criza economică poate aduce şi oportunităţi. Mai mult decât atât când este vorba de o putere economică precum China. Există o vorbă românească pe care am spus-o şi la seminar economic: „Prietenii la nevoie se cunosc şi se ajută." Prin urmare, atât China traversează o perioadă de criză ca şi la noi. Şi România traversează aceeaşi perioadă de criză. Şi atunci sigur că cei doi parteneri pot să găsească împreună soluţii de a ieşi din criză. De aceea cred că oportunităţi sunt şi pentru investitori români în China dar şi pentru investitori chinezi în România. Şi de aceea cred că intensificarea schimburilor comerciale, intensificarea schimburilor de informaţii, intensificarea schimburilor de delegaţii, participarea la târguri şi expoziţii, participarea camerelor de comerţ şi industrie din cele două ţări la diverse discuţii şi seminare şi manifestări economice pot contribui la crearea de noi oportunităţi ceea ce priveşte relaţii româno-chineze. Investitorii chinezi pot să vin cu inima deschisă în România, aşa cum vă spuneam, sunt facilităţi care sunt acordate tuturor firmelor româneşti, facilităţi fiscale, facilităţi în ceea ce priveşte investiţia într-un domeniu sau altul, facilităţi privind accesarea de fonduri europene, iată un lucru pe care nu l-am spus şi spun acum că orice firmă românească poate să acceseze un fond european pentru dezvoltare, pentru creşterea competitivităţii economice. Şi mai presus de toate aceste lucruri pot găsi prietenia şi ospitalitatea poporului român care a fost întotdeauna apropiat de poporul chinez.

9. jurnalistă:Din opinia dumneavoastră ce rol joacă China în contracararea crizei financiare internaţionale?

dl. ministru: China, aşa cum spuneam, este una din puterile economice ale lumii. Nu putem să nu remarcăm acest lucru. Şi sunt convins că în urma reuniunii G20 de la Londra, China va avea un rol important în perioada următoare. Fie dinamismul economiei chineze, fie resursele pe care le are economia chineză, şi bineînţeles forţa economică pe care a manifestat-o în ultima perioadă, resursele financiare de care dispune China îi dă posibilitatea să abordeze cu mult pragmatism în criza economică financiară. De aceea cred că China are posibilitatea să devină un important jucător pe piaţa financiară, bancară mondială şi cred că va exploata această oportunitate.