Academia Regală de Ştiinţe din Suedia a acordat Premiu Nobel pentru Economie lui William D. Nordhaus „pentru integrarea schimbării climatice în analiza macroeconomică pe termen lung" şi lui Paul M. Romer „pentru integrarea inovaţiilor tehnologice în analiza macroeconomică pe termen lung".

Nordhaus şi Romer au elaborat metode pentru abordarea unora dintre cele mai de bază şi importante întrebări despre modul în care putem genera creştere economică sustenabilă.

Soluţia lui Romer a pus bazele a ceea ce acum se numește teoria creşterii endogene. Teoria este atât conceptuală cât şi practică, întrucât explică modul în care ideile sunt diferite de alte bunuri şi au nevoie de anumite condiţii pentru a avea succes pe piaţă. Teoria lui Paul Romer a generat multe cercetări în reglementări şi politici care încurajează apariţia noilor idei şi a prosperităţii pe termen lung.