Institutul Cultural Român din Beijing a decis la data de 14 septembrie să prelungească durata de prezentare a expoziției MOŞTENIREA BRÂNCOVENILOR, având ca autor pe Dan Tomozei. Decizia este binevenită, oferind astfel posibilitatea unui număr cât mai mare de locuitori ai capitalei Chinei să descopere cele 17 lucrări care redau frescele, pictura și istoria Mănăstiri Surpatele din județul Vâlcea, ctitorie a Mariei Brâncoveanu. Lucrările fotografice sunt realizate pe mătase, prinse ulterior în forma tradițională a picturilor chinezești suluri.

La fel ca Ștefan Cel Mare și Mihai Viteazul, Constatin Brâncoveanu (1654-1714) a fost unul dintre domnitorii români care au luptat pentru apărarea integrității națiunii române, împotriva invaziei străine. Domnitor al Țării Românești, între anii 1688 și 1714, Constantin Brâncoveanu s-a ridicat împotriva invaziei Imperiului Otoman. Tocmai din această cauză, el și cei patru fii ai săi au fost decapitați de sultanul otoman la Istambul, la data de 15 august 1714.

Din materialul și documentațiile oferite de autorul expoziției, am aflat că în perioada de 26 de ani în care a condus Țara Românească, în ciuda presiunilor generate de Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Imperiul Țarist condus de Petru cel Mare, Constantin Brâncoveanu a reușit să marcheze definitiv cultura și tradițiile românești, recunoscute astăzi sub stilul brâncovenesc. De asemenea, a avut o influență decisivă în plan educațional și religios.

Stilul brâncovenesc îmbină aspecte ale neo-bizantinismului și renascentismului italian, având ca rezultat un nou curent cultural românesc, aplicat în arhitectură, pictura murală, sculptura tradițională. În istorie, stilul brâncovenesc sau arta brâncovenească este identificată cu perioada de domnie a lui Constantin Brâncoveanu, cu ramificații până în zilele noastre.

Destinul lui Constantin Brâncoveanu a fost tragic. La data de 15 august 1714, a fost decapitat în cadrul unei execuții organizate la Istambul, nu înainte ca în fața sa să fie decapitați cei patru băieți ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei și primul său sfetnic, Ianache Văcărescu. Trupurile martirilor au fost aruncate în apele Strâmtorii Bosfor (Turcia), iar după o vreme au fost recuperate și îngropate pe ascuns.

După șase ani de suferință, trudă și eforturi de neimaginat, Maria Brâncoveanu, soția domnitorului, a reușit să aducă la București osemintele lui Constantin Brâncoveanu și să le înmormânteze pe ascuns, în anul 1720.

La 200 de ani de la aducerea osemintelor la București, în anul 1914, a fost descoperit mesajul lăsat de Maria Brâncoveanu pe candela așezată deasupra mormântului lui Constantin Brâncoveanu: "Această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod ... iulie, în 12 zile, leat 7228 (1720)."

În anul 1932, în urma cercetărilor efectuate de un grup de medici, coordonați de Prof. Dr. Mina Minovici și Prof. Dr. Francisc Rainer, s-a atestat că osemintele care sunt depuse în mormântul din Biserica Sfântul Gheorghie cel Nou sunt ale domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Vernisajul expoziției MOŞTENIREA BRÂNCOVENILOR a avut loc la data de 15 august a.c., zi în care s-au împlinit 304 ani de la moartea domnitorului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, la eveniment fiind prezent un numeros public, printre care și un grup de elevi, mici ziariști ai învățământului chinez.

Directorul ICR Beijing, Constantin Lupeanu, exprimând un călduros bun venit oaspeților, a subliniat că în România, casa, cartea şi şcoala sunt cele trei laturi inseparabile ale stilului brâncovenesc, un stil cărturăresc al artei și vieții. Din expoziția de artă vernisată se disting câteva trăsături: reproducerea modelelor străvechi, copierea picturii bizantine, interpretarea proprie, introducerea elementelor florale în culori vii, care dau culoare scenelor religioase, compoziția cu caracter laic, în spiritul vieții diurne. În zilele noastre, biserica încurajează de asemenea unitatea dogmatică și specificul național.

Vicepreședintele Asociației de Prietenie China-România, Wang Tieshan, fost Consul General al R.P. Chineze la Constanța, a prezentat publicului istoria României, cultura și stilul brâncovenesc, arătând că perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu corespunde cu perioada domniei Împăratului Kangxi (1662-1723), Dinastia Qing (1644-1911) din China. Domnul Wang a vorbit și de palatul domnitorului Constantin Brâncoveanu de la Mogoșoaia, de lângă București, o construcție foarte frumoasă, în stilul arhitectural brâncovenesc. De asemenea, a subliniat că Asociația de Prietenie China-România sprijină manifestările organizate de ICR și acționează necontenit pentru promovarea relațiilor de cunoaștere și cooperare dintre China și România, dintre poporul chinez și poporul român.

Prezent la vernisaj, pictorul Zhang Wenxiang a declarat că expoziția reprezintă o contopire între cultura română și cea chineză. Fotografiile reflectând frescele, imaginile din interiorul bisericii românești sunt transpuse pe mătăsuri, căpătând o formă tradițională specifică picturilor chinezești. De asemenea, pot fi sesizate mai multe similitudini între cultura românească și cea chinezească. El a încurajat micii ziariști să preia ștafeta prieteniei tradiționale chino-române, să scrie, pentru a promova cunoașterea reciprocă și prietenia dintre China și țările lumii.

Vicepreședintele Asociației de Prietenie China-România, Luo Dongquan, a remarcat în cuvântarea sa că în istoria lor, țărilor românești: Transilvania, Moldova și Valahia, au fost ținta invațiilor imperiului Otoman, imperiului Habsburgic și Rusiei Țariste. Poporul român a dus, timp de sute de ani, lupte curajoase împotriva invaziei străine, pentru apărarea independenței naționale și reunificarea statală, afirmându-se mulți eroi naționali precum Ștefan Cel Mare sau Mihai Viteazul, cunoscuți poporului chinez. La 1 decembrie 1918 a fost realizată Marea Unire a celor trei principe, anul acesta urmând să fie împliniţi 100 de ani de la eveniment. „Autorul expoziției, prietenul meu Dan Tomozei, este un ziarist foarte harnic, competent, talentat. În ultimii opt ani de când se află în China, a scris și editat şase cărți despre China. De asemenea, prin articolele și expozițiile sale a prezentat prietenilor români povești reale despre China, promovând cunoașterea reciprocă și relațiile de prietenie și cooperare dintre China și România", a declarat Luo Dongquan.

Dan Tomozei a povestit participanților la vernisaj despre domnitorul Constantin Brâncoveanu care s-a ridicat la lupta împotriva invaziei imperiului Otoman, cum Brâncoveanu și cei patru fii au respins condițiile impuse de Imperiul Otoman de a renunța la credința ortodoxă română, din care cauză au fost executați din ordinul sultanului otoman, cum osemintele lui Constantin Brâncoveanu au fost aduse și înmormântate într-o biserică din București de soția sa Maria Brâncoveanu, cum personalitatea sa, ca erou și luptător pentru apărarea independenței naționale și a suveranității de stat, este comemorată permanent, iar stilul brâncovenesc este continuat până azi.

Vizitatorii au ascultat cu emoție povestea execuției lui Matei, fiul cel mic al domnitorului, care cuprins de groază în fața morții a cerut tatălui său să renunțe la credința creștină, ca să fie iertat de pedeapsă. Cu lacrimi în ochi, voievodul Brâncoveanu l-a încurajat spunând: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-şi piardă credinţa. Dacă este cu putinţă, mai bine să mori de o sută de ori, decât să-ţi renegi credinţa strămoşească, pentru a mai trăi câţiva ani pe pământ. Atunci, Matei a privit călăul și a spus: „Vreau să mor creştin! Loveşte!" Dan Tomozei a menționat că, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, Țara Românească a cunoscut o perioadă de prosperitate, de dezvoltare economică și stabilitate socială, fiind dezvoltate relațiile diplomatice. Brâncoveanu a fost unul din reprezentanții României care a avut curajul să lupte pentru independență, fiind îndrăgit, venerat și omagiat în tradiţiile populației.

La data de 15 august, românii comemorează un mare înaintaș. Tot în această zi, o prăznuiesc pe Sfânta Maria Mare - Ziua Adormirii Maicii Domnului, iar pe 16 august, pe Sfinţii Martiri Brâncoveni - canonizaţi la 20 iunie 1992.

După vernisaj, publicul a făcut fotografii, a admirat lucrările reprezentând Mănăstirea Surpatele. Lucrarea „Drumul Doamnei" a stârnit un interes aparte vizitatorilor, după ce Dan Tomozei a povestit cum în lungile zile de suferință, Maria Brâncoveanu avea să parcurgă zilnic, pe jos, distanța dintre Mănăstirea Surpatele și Mănăstirea Dintr-un lemn, un traseu de trei kilometri. Sub pasul său a fost bătătorită o potecă, cunoscută până astăzi sub denumirea „Drumul Doamnei".

Vizitatorii și-au exprimat mulțumiri ICR din Beijing, directorului Constantin Lupeanu și dl. Dan Tomozei pentru organizarea acestei expoziții minunate, contribuind la promovarea cunoașterii reciproce dintre cele două popoare ale noastre.

Luo Dongquan, profesor-jurnalist

Vicepreședinte Asociația de Prietenie China-România