Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în R.P. Chineză și Republica Mongolia, E.S. Basil Vasilică Constantinescu, se afirmă ca un susţinător al relaţiilor euro-asiatice şi un puternic promotor al relaţiilor româno-chineze. În cadrul unui interviu acordat Radio China Internaţional, domnia sa a trecut în revistă o serie de direcţii de acţiune în planul relaţiilor bilaterale, subliniind potenţialul oferit de prietenia tradiţională România-China, potenţial care trebuie să fie fructificat în special în plan economic şi cultural.

Bine ați venit, stimate domnule Ambasador. Vă mulțumim pentru primirea călduroasă în Ambasada României. De la început dorim să vă urăm succes în noul mandat pe care îl preluați.

Aș spune bine v-am găsit domnule Tomozei și bine v-am găsit Radio China Internațional, pentru că știu că este parte din acest ansamblu de prieteni statornici pe care România îi are în China și mă simt onorat să încep mandatul, după depunerea scrisorilor de acreditare, de a vă avea ca oaspeți la dumneavoastră acasă.

Domnule Ambasador, suntem într-un moment important, pentru noi cei care nu avem acces zi de zi în Ambasada României dumneavoastră sunteți răsfățat de soartă pentru că aveți acces în această sală. Suntem în sala Alexandru Ioan Cuza. Aș dori să ne spuneți câteva cuvinte pentru că știu că aici se regăsesc o parte dintre obiectele de patrimoiu ale României.

Da, este ceva ce am descoperit înainte de a ajunge la post, trecând prin Beijing ocazional și venind să văd Ambasada, am intrat în acest salon și am recunoscut fotoliile pe care noi stăm acum. Nu întâmplător salonul se numește Alexandru Ioan Cuza, sunt fotolii donate de Ministerul Culturii, de la Palatul Ruginoasa, care a fost reședința de vară a domnitorului Cuza, și fac parte din patrimoniul național. În sala de primire a Palatului Ruginoasa, sala în care Cuza își primea în intimiate oaspeții, este o plăcuță pe care eu am văzut-o cu mulți ani în urmă, pe care scrie că mobilierul din acest salon a fost donat Ministerului de Externe. M-am bucurat să îl regăsesc aici, la Ambasda României din China.

 Ați preluat mandatul de ambasador pe fondul acumulării unor experiențe, atât în spațiul european, cât și în spațiul asiatic, în special pe zona de influență economică, a contactului uman. Aș dori să ne prezentați o parte dintre dezideratele dumneavoastră la început de mandat.

Îmi place să cred că înainte de a-mi dedica activitatea spațiului european am am adus la politica externă europeană o contribuție a României. Sunt unul dintre diplomații români de generație tânără, deși nu mai sunt de mult la prima tinerețe, care au fost formați de Ministerul de Externe, cu răbdare, cu dedicație, cu grijă, pentru a privi pentru această parte de lume. Consider că perioada în care am lucrat la UE și despre care o să vorbim probabil, mai târziu, am adus o contribuție românească înainte de toate la politica externă europeană. Sunt într-o postură foarte fericită pentru că îngemănez acum experiența, prioritățile și dezideratele naționale cu ceea ce însemnă plasarea în cadrul noului statut al României, de membru al Uniunii Europene, și cred în continuare că inclusiv de aici de la Beijing pot avea o contribuție nu doar la agenda de politică internă și la prioritățile românești, dar în același timp la modul în care România poate contribui la politica externă europeană în relație cu China, care a devenit extrem de importantă. Este una dintre relațiile de parteneriat strategic și care are un dialog constant și coerent la nivel de summit, în fiecare an, și în care noi putem contribui nu doar din prisma statutului nostru de a șaptea țară a Uniunii Europene, dar mai cu seamă din prisma experienței, expertizei și apropierii pe care o avem față de China. Istoric vorbind și tradițional.

Ca deziderate și priorități consider că venim după un moment în care trebuie să ne redefinim relația de partener privilegiat al Chinei, cel puţin în cadrul Europei Centrale şi de Est. Ne leagă foarte multe lucruri, am trecut împreună, alături, cu deschidere şi încredere reciprocă, de-a lungul celor 68 de ani de istorie comună, prin încercări care ne-au adus mai aproape, care ne-au făcut să ne simțim aproape, să avem încredere în noi, și să putem să privim cu speranță inclusiv în viitor și să ne ridicăm oarecum la înălțimea celor care au pus bazele acestei relații trainice.

Deși sunteți de dată relativ recentă la post, știm că deja au avut loc o serie de schimbări în plan consular, în planul cooperărilor economice. Concret despre ce este vorba?

Da, este vorba despre ceva ce la un moment dat a fost considerat un moment de relativă neclaritate în ceea ce privește regimul nostru de vize referitor la cetățenii chinezi, fie ei oameni de afaceri, fie turiști. Lucrurile au fost așezate pe făgașul normal și începând din 15 septembrie toate procedurile pe care, uneori prietenii chinezi le considerau anevoioase sau le considerau ca o barieră chiar, sau preferau să aplice la alte state membre UE pentru viza Schengen pentru ca să poată intra în România, au fost date de o parte. În clipa de față, cetățenii chinezi, oameni de afaceri sau turiști pot aplica pentru viză în România pe același criterii ca pentru oricare stat membru UE și viza se acordă pe loc, nu în 30 de zile maxim, cum era până la 15 septembrie. Este o decizie, înainte de toate, politică, una care este menită să rezoneze cu ambițiile noastre în legătură cu relația cu China, cu dorința Chinei de a se proiecta corespunzător ca actor global. Dar, în același timp, este legată de ceea ce pomeneați dumneavoastră mai înainte, de peoples to peoples contacts, de peoples to peoples exchages, și aici intră pe deoparte oamenii de afaceri și turiștii. Asta pentru că noi considerăm că România este o țară care nu este suficient de bine cunoscută ca și potențial turistic de publicul larg chinez, o țară care are câteva particularități turistice unice în lume sau în Europa și este datoria noastră aici să atragem cât mai mulți turiști chinezi în România, profitând de acest trend fabulos, ascendent, al dorinţei cetăţenilor chinezi de a călători, de a descoperi lumea. Dar, în acelaşi timp, încercând în egală măsură, să contribuim la ceea ce au fost ani mulţi un simbol viu în memoria colectivă chineză, imaginile despre România, din filmele româneşti, din reportajele făcute și distribuite pe scară largă de televiziunile chineze. Este păcat ca generaţia veche sau generaţia nouă să nu vadă la faţa locului ceea ce România poate oferi şi în egală măsură ca românii să nu poată să vadă la faţa locului progresele senzaţionale făcute de China în ultimii zece, douăzeci de ani.

China se exprimă tot mai pregnant din poziția de important actor planetar, în evoluția din ultimii cinci ani dovedind o capacitate extraordinară de implicare, de impunere, în zone care privesc nu doar economia, ci și domniul politic și al păcii. Ambițiile și țintele Chinei au fost prezentate în cadrul Congresului Partidului Comunist Chinez desfășurat recent și aș dori să vă întrebăm care sunt considerațiile dumneavoastră cu privire la ceea ce se întâmplă în China de azi, legat de ceea ce reprezintă China de azi la nivel mondial?

Nu aș vrea să citez un mare lider chinez care se referea la Revoluția franceză spunând că este mult prea aproape, după 100 de ani, pentru a se pronunța asupra ei. Eu am ajuns în China și am preluat mandatul de ambasador în ultima zi a Congresului. Am vrut să fac asta oarecum conjunctural, dar a fost o chestiune care a fost făcută și pentru a ajunge la un moment care însemnă un nou ciclu. Lucrările Congresului al XIX-lea au fost privite cu deosebit de mult interes nu doar în România, ci peste tot în lume, reconfirmând profilul Chinei de actor global.

Unul dintre lucrurile senzaționale pe care le văd este faptul că atunci când ne raportăm la acest început de secol, suntem încă în primele două decenii ale mileniului, China este singura putere globală care vine cu o proiecție foarte clară pe următorii 30 de ani. Știe unde își propune să ajungă, știe ce își dorești, și și-a definit o agendă de priorități politice, economice, sociale, care este foarte mult în rezonanță cu agenda globală de priorități. Sunt câteva cuvinte cheie în raportul prezentat de președintele Xi Jinping care arată, în egală măsură, dorința Chinei de a contribui la revoluțiile globale, civilizație ecologică, de exemplu. Președintele vorbește de nevoia de a avea la nivel global o civilizație ecologică. Accentul pus de China, inclusiv în raportul președintelui Xi Jinping, pe provocările pe care noi toți le avem în ceea ce privește clima. Ambițiile de dezvoltare ale Chinei, nivelul de dezvoltare pe care și-l propune să îl atingă în 2049, sunt în interesul general comun pentru că China a devenit un actor global, așa cum spuneți, reușind în același timp să dovedească faptul că agenda de priorități pe care și-o impune este dusă la capăt. Să nu uităm că, în 2015, China a îndeplinit Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, este țara care a avut cea mai mare creștere economică din lume, este țara care a ajuns să aibă o treime din rezervele valutare în plan global, scoțând în același timp din sărăcie 800 de milioane de oameni. Cred că toate aceste lucruri sunt elemente de portofoliu și de performanță care recomandă China ca un actor global responsabil și aşa este ceea ce, într-un fel, a confirmat acest congres, un actor global care își asumă responsabilități și care este gata să împărtășească din ce a cumulat de-a lungul acestei perioade de dezvoltare, care nu a fost întotdeauna una foarte ușoară, care a presupus costuri, sacrificii, dar care iată că produce roade și care dă șansa Chinei să se profileze pe următorii 35 de ani.

Înainte de a prelua mandatul de Ambasador al României în Republica Populară Chineză, pentru o bună perioadă ați activat în cadrul Delegației Uniunii Europene în Indonezia, Brunei Darussalam şi ASEAN. Care sunt principalele observații, principalele evoluții pe care le-ați observat în plan asiatic, cu efect în plan internațional, mondial?

Am activat în cadrul a două instituții, pe a doua, într-un fel înființând-o. Am activat în cadrul Delegației Uniunii Europene în Indonezia, Brunei și ASEAN, și am fost cel care a pus bazele misiunii UE la ASEAN, o entitate separată, Uniunea Europeană având la Jakarta în clipa de față două reprezentări, diferite. A fost o experiență de nouă ani de zile care m-a ajutat să mă plasez foarte bine într-un context asiatic și global plin de provocări, dar și de oportunități, Asia devenind într-adevăr pivotul și – mă rog, cuvântul a fost folosit de un fost președinte american – pivotul central al procesului de globalizare. În acest sens, China a avut contribuția ei, în egală măsură statele ASEAN au avut contribuția lor. Să nu uităm că cele mai importante parteneriate de cooperare economică bazate pe acordul de liber schimb, care pun la un loc peste jumătate din populația planetei, sunt încheiate în această zonă, cu ASEAN ca pivot central. Este vorba de cele cinci acorduri de liber schimb pe care ASEAN le are cu China, cu India, cu Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sus, care, încă odată, reprezintă mai mult de jumătatea planetei și care dau o tendință, și care dau un indiciu foarte clar că procesul de globalizare este unul în care statele asiatice au încercat să își atragă mai multe oportunități, să se conecteze mai bine la ele, și să profite pe termen lung.

Nu este întâmplător faptul că această zonă continuă să aibă cea mai mare rată de creștere economică, nu este întâmplător că această zonă continuă să devină și să urce în topul partenerilor comerciali globali, și dacă ne uităm la faptul că ASEAN este o organizație care încearcă să consolideze un proces de integrare regională, oarecum asemănător cu cel al Uniunii Europene, toate cele zece state ASEAN au ca partener principal comercial China. Schimburile intra-ASEAN reprezintă doar 25% din totalul schimburile ASEAN. Deci, creșterea aceasta și procesul de dinamizare în clipa de față a fost explicat prin Regional Comprehensive Economic Partnership (RCEP) și prin tentativele de a expanda spațiul, inclusiv la nivelul TPP (Trans-Pacific Partnership) care este suspendat, arată că oportunitățile sunt aici, că procesele de coagulare sunt tot aici, și că în ceea ce privește dorința de a rezona, de a complementa ceea ce reprezintă acest trend asiatic, chiar dacă uneori el este privit ca Asia-Pacific, ca Euroasiatic, pilonul rămâne în Asia. Pilonul și motorul dezvoltării globale rămâne în Asia, pentru că aici, în ultimii 20 de ani, au fost cele mai mari creșteri economice, aici s-au dezvoltat sau este în proces continuu de dezvoltare o pătură mijlocie destul de bine asticulată, destul de bine închegată, aici est locul unde cel mai bine au fost îndeplinite ceea ce la momentul respectiv s-a perceput a fi o țintă foarte ambițioasă și mă refer din nou, aici, la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Asia este cea care a reușit să confirme că ambițiile luate pentru a scoate din sărăcie mare parte din populația planetei a fost o poveste de succes.

Vă propun să facem o călătorie spre casă, dat fiind că ne apropiem de anul 2018, un an cu o încărcătură emoțională și istorică deosebită. România intră în anul Centenar, deja am marcat odată cu 1 Decembrie anul Centenar. Aș dori să vorbiți despre acest eveniment și mai ales despre ce ar trebui să cunoască prietenii României legat de acest moment.

Într-adevăr am fost privilegiat, alături de colegii mei, să fim printre primii care au lansat Centenarul în țara noastră de reședință, China. Cred că 2018, pentru noi ca români, aduce ceva extrem de important. Aduce încredere și aduce, pe deoparte, confirmarea faptului că România poate fi un actor regional important, un furnizor de stabilitate și de securitate regională, poate fi parte a conceptului euro-atlantic de valori și poate să își aducă contribuția la ceea ce reprezintă provocările, dar și oportunitățile lumii în care trăim.

2018 pentru noi înseamnă în primul rând o țară care este membră a Uniunii Europene de 11 ani, însemnă o țară care are un parteneriat strategic cu Statele Unite, o țară care este un furnizor de stabilitate și securitate regională, o țară care are în ultimii doi ani cea mai mare creștere economică la nivelul Uniunii Europene, unde rata de creștere este mult mai domoală decât este în Asia, România reușind să atingă pentru prima dată performanţe neatinse în spațiul european, raportările pe trimestrul trei al acestui an arătând o creștere de 8,8%. Deci, este o țară solidă, o țară robustă, o țară cu un cadrul de dezvoltare și investițional care permite deosebit de multe oportunități, o țară care excelează în anumite domenii cum ar fi IT-ul, o țară cu un uriaș potențial turistic și agricol, care încă nu este valorificat la adevărata dimensiune, și aici sunt oportunități care se translează inclusiv pe agenda mea în timpul mandatului: promovarea turismului românesc, promovarea produselor agricole românești, a oportunităților de investiții în zona agricolă. Este o țară în care inovația este la ea acasă, este o țară care poate, teoretic, să complementeze dorința Chinei de a juca la nivel global. Nu uitați că a doua limbă vorbită la Google este româna, nu uitați că a doua limbă vorbită la Apple este româna, deci o țară cu un uriaș potențial economic, un uriaș potențial de resurse, dar mai presus de toate cu un uriaș capital uman care poate să reprezinte tot atât de multe oportunități pentru dezvoltarea unor relații economice, investiționale, culturale, turistice, solide.

După Centenar, făcând un pas mai repede în timp, ne vom apropia de un moment important pe relația România-China, cele două țări urmând să celebreze 70 de ani de relații bilaterale. Va fi din nou un moment încărcat de istorie, de evenimente care au marcat nu doar relația bilaterală, ci întreaga lume. Despre ce va fi vorba, dacă ne puteți dezvălui?

Nu este o dezvăluire, pentru că a făcut parte din mandatul pe care eu l-am prezentat Parlamentului la audierile pentru acestă poziție. Mi-am propus de la început să aduc cu mine, în China, o agendă articulată, în primul rând de diplomație publică. Este nevoie ca România să se reinventeze în China, iar cei doi ani care vor urma sunt poate cel mai propice moment. Am spus întotdeauna că vin într-un moment auspicios al relațiilor bilaterale și al României așa cum este ea.

Anul viitor nu va fi doar anul Centenarului, va fi și anul în care sărbătorim 140 de ani de la Independență, un moment extrem de important care a pus bazele României moderne.

După ce vom termina cu Centenarul, în așteptarea momentului când vom sărbătorii alături de prietenii chinezi 70 de ani de relații și 70 de ani de la China modernă, avem un mandat extrem de important, în care România va avea președinția Consiliului European. Vor fi doi ani plini pentru noi, în care este de datoria mea, a colegilor mei, de a redesena și a reprofila acest profil european al României, cu toate oportunitățile pe care le oferă, în același timp încercând să ne asumăm în mod egal bucuria de a sărbătorii alături de prietenii chinezi 70 de ani de relații bilaterale, unele dintre cele mai trainice și mai solide pe care România le-a dezvoltat în ultimii 70 de ani, în ciuda distanței, și pe care știm că China le-a apreciat și prețuit de-a lungul timpului.

Domnule Ambasador Basil Vasilică Constantinescu, fiind pe finalul dialogului nostru, dorim să vă transmitem urări de succes, de sănătate, de putere de muncă în noul dumneavoastră mandat, și de asemenea din partea Radio China Internațional să vă dorim un An Nou cu succes, sărbători fericite și să reușim să ne întâlnim cât mai des în cadrul unor evenimente care să împlinească, odată în plus, relația România-China.

Eu am un mandat de onoare din partea predecesorilor mei în a transmite mulțumirile mele, dar ale lor înainte de toate, pentru excelenta colaborare și sprijin pe care le-au primit în timpul mandatelor lor din partea Radio China Internațional. Mulți dintre ei, care mi-au fost mentori, parteneri în Ministerul de Externe sau colegi, oameni de la care am avut fantastic de mult de învățat și care au trecut prin această ambasadă, mi-au spus că cel mai bun partener pe care l-au avut a fost Radio China Internațional, pe care și eu l-am resimțit în cele două luni de zile de când sunt aici, pentru că ce am organizat am organizat oarecum împreună cu Radio China Internațional.

Vă mulțumesc pentru sprijinul pe care l-ați acordat de-a lungul timpului instituției noastre, vă mulțumesc pentru dedicația cu care ați urmărit evoluția relațiilor bilaterale, pentru încrederea cu care ați ciocănit la ușa ambasadei, ea rămâne deschisă, va rămâne întotdeauna deschisă pentru dumneavoastră. Dar, mai înainte de toate, așa vrea să mulțumesc ascultătorilor dumneavoastră pentru faptul că urmăresc cu interes relațiile bilaterale româno-chineze, să le urez cele mai bune gânduri pentru anul viitor, un an liniștit, un an luminat și un an care să ne ajute pe noi, acasă, să ne bucurăm de faptul că devenim centenari, și să ne pregătească să sărbătorim împreună, în 2019, 70 de ani a ceea ce consider că este una dintre cele mai speciale relații pe care România le-a dezvoltat de-a lungul timpului și care probează ceea ce eu, ca referend de spațiu, de China la un moment dat în Ministerul de Externe, am reușit să inserez inclusiv într-un speach al unui președinte al României, anume faptul că de-a lungul timpului România a avut în politica externă priorități dar și constante, iar relația cu China este cea mai bună exemplificare a acestui concept.

Închei aici, La mulți ani!, sărbători luminate, și ne vedem în mod regulat de acum, pentru că bănuiesc sunteți cel mai util canal prin care putem să spunem ce face Ambasada.

Dan Tomozei - Radio China Internațional

Beijing, 21.12.2017