Privind declaraţiile şi documentele prezentate la finalul celui de-al 17-lea summit Uniunea Europeană – China, derulat săptămâna aceasta la Bruxelles, principala concluzie ar putea fi că cele două părţi au marcat un moment de rutină, căutând să fie evitate momente de tatonare. Summitul a confirmat necesitatea dezvoltării relaţiilor bilaterale UE - China, dar şi faptul că, pe deoparte, Uniunea continuă să privească în mod tradiţional politicile interne chineze, în timp ce, de partea cealaltă, China rămâne ancorată în propriile proiecte de expansiune economică dublate de o acută grijă pentru evoluţia internă.

Summitul de la Bruxelles a marcat o serie de "premiere", dată fiind noua configuraţie a liderilor europeni, dar şi având în vedere că premierul Li Keqiang se afla pentru prima dată în centrul administativ al Uniunii de la preluarea mandatului. Porivit preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, s-a decis întărirea cooperării în cadrul Agendei strategice UE-China 2020, dar şi în ceea ce priveşte comerţul şi investiţiile, drepturile omului şi migraţia, în domeniul securităţii, apărării şi schimbărilor climatice.

Mesajele oficiale pe tărâm economic au oferit o mai mare expunere de teme în mesajele părţii chineze, în condiţiile în care oficialii europeni s-au rezumat la a solicita un mai mare acces pe piaţa chineză şi un tratament corespunzător, echitabil şi egal cu al companiilor locale. De partea cealaltă, premierul chinez a declarat că Beijingul are în vedere dezvoltarea unei platforme de investiţii China-UE pentru a sprijini redresarea economică a Europei. Astfel, China este dispusă să interacţioneze cu Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), în cadrul unui plan de investiţii în valoare de 315 miliarde euro, iniţiat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care să sprijine revenirea economiei europene şi construirea de mare infrastructură.

Potrivit liderului chinez, China şi UE ar trebui să efectueze o cooperare financiară mai avansată în încercarea de a satisface cererea de investiţii industriale. Pentru aceasta, China va extinde achiziţia de obligaţiuni emise de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi va îmbunătăţi calitatea de Investitor Instituţional Străin Calificat al monedei yuan (RQFII).

Oferta chineză a vizat, în mod firesc, şi deja tradiţionalele proiecte ale Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (BAII), conectivitatea infrastructurii între Asia şi Europa prin participarea la iniţiativele Centura Economică a Drumului Mătăsii şi Centura Maritimă a Drumului Mătăsii în secolul XXI, în condiţiile în care China a constituit un fond al Drumului Mătăsii. Partea chineză afirmă că resursele vor fi utilizate în cooperarea cu UE pentru dezvoltarea hi-tech, construcţiei de infrastructură şi a serviciilor financiare.

Li Keqiang a solicitat, de asemenea, continuarea liberalizării comerţului şi investiţiilor, evitarea tensiunilor comerciale, exprimând încrederea că nivelul comerţului bilateral va ajunge la peste 1 bilion USD, până în 2020, în condiţiile în care relaţiile comerciale UE-China s-au ridicat, în 2014, la peste 600 miliarde USD.

Tensiunile locale şi regionale, pericolul terorismului, crizele acute din Siria, Libia şi Yemen, situaţia din Irak, dosarul iranian şi situaţia din Ucraina au determinat liderii UE şi Chinei să reafirme că tensiunile şi conflictele pot fi rezolvate numai prin mijloace paşnice şi prin respectarea deplină a dreptului internaţional. Un accent special a fost pus pe respectarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei, în condiţiile în care "o Ucraină stabilă şi prosperă este atât în interesul Chinei, cât şi al Uniunii Europene".

În acest context, subliniind odată în plus marcarea celor 70 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, oficialul chinez a solicitat promovarea reconcilierii şi cooperării, respectarea dreptului internaţional şi a mecanismelor eficiente de management al crizelor "pentru ca zona Asia-Pacific să se bucure de pace, securitate şi prosperitate, pe care toată lumea speră că le va avea".

China a urmărit să evidenţieze litigiile maritime din Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est, litigii care doreşte să fie soluţionate în conformitate cu dreptul internaţional, în special în conformitate cu Convenţia ONU privind dreptul mării (UNCLOS).

În domeniul schimburilor umane, în urma discuţiilor, China a fost de acord ca ţările Uniunii Europene să deschidă noi centre de servicii de viză în mai mult de 15 oraşe chineze, cele două părţi convenind de asemenea să instituie un mecanism de dialog cu privire la chestiuni juridice. China şi UE vor finaliza negocierile privind scutirea reciprocă de vize pentru titularii de paşapoarte diplomatice, până la finalul anului 2015, urmând să fie discutate facilitarea serviciilor de vize pentru oameni de afaceri, turişti şi studenţi.

UE şi China s-au angajat să faciliteze schimburile comerciale dintre cele două părţi, prin intermediul unui nou acord vamal care asigură recunoaşterea reciprocă şi care va intra în vigoare în noiembrie 2015.

Comercianţii europeni şi chinezi vor beneficia de costuri mai mici, proceduri simplificate şi o mai mare predictibilitate, ceea ce înseamnă că companiile vor beneficia de controale şi proceduri administrative de vămuire simplificate. Uniunea Europeană este primul partener comercial cara va aplica un astfel de acord cu China, fiind semnate oferte similare cu Japonia (2011) şi SUA (2012).

Nivelul schimburilor comerciale China – UE este în prezent de un miliard de euro/zi, schimburile de bunuri ajungând la 467,2 miliarde euro, în 2014.

Material realizat având ca surse Comisia Europeană, Xinhua