La invitația vice-premierului chinez Zhang Gaoli, viceprim-ministrul României, Liviu Dragnea, se află în China, în perioada 20-26, în cadrul unui program care include Hong-Kong, Shenzhen și Beijing. Oficialul român a purtat discuții cu reprezentanții companiilor ZTE, Huawei și China General Nuclear Power Group, obiectivul urmărit fiind evaluarea stadiului de implementare a propunerilor de cooperare aferente înțelegerilor încheiate de România și China, în luna noiembrie 2013, cu ocazia prezenței la București a prim-ministrului chinez Li Keqiang.

Domnule vicepremier Liviu Dragnea, înainte de a trece în revistă agenda vizitei pe care o întreprindeți în China în aceste zile, vă invit să abordăm relația România-China din perspectiva celor 65 de ani de relații diplomatice. Unde ne aflăm, privind realist cadrul economic și politic?

În primul rând, aniversarea a 65 de ani de relații diplomatice dintre România și China pentru Guvernul român reprezintă un eveniment extrem de important. Sunt relații tradiționale, relații vechi între cele două state, între cele două popoare și sunt foarte puțini români care nu au o afecțiune față de China, pentru că generația mea și generația de dinaintea mea au avut contacte directe, în tinerețe cu China, și au avut foarte multe amintiri plăcute.

Suntem într-o situație care poate fi îmbunătățită. Relația dintre România și China are un potențial foarte mare, iar Guvernul Victor Ponta dorește să dezvolte foarte mult relațiile economice, relațiile culturale, schimburile între tineri, fiind important pentru noi ca tinerii din România și cei din China să se cunoască. Un lucru important din punctul nostru de vedere este ca cei tineri, din ambele țări, să aibă acces la istoria comună, o istorie care este marcată de foarte multe acțiuni, de momente în care China a ajutat România, de momente în care România a ajutat China. Una peste alta, China se află printre prioritățile majore ale Guvernului Ponta.

România, așa cum s-a putut observa și cu ocazia Summitului China – Europa Centrală și de Est, din luna noiembrie 2013 de la București, este una dintre țările europene interesate să atragă investiții chineze. Se poate spune că există o puternică concurență atât în cadrul grupului Europa Centrală și de Est, cât și la nivelul Uniunii Europene pentru această zonă de interes. Cum se vede de la București această concurență între țările care caută să se apropie de China, să devină reale punți de intrare a finanțelor chineze pe spațiul european?

Concurența este firească, numai faptul că domnul prim-ministru Li Keqiang a fost în România, și summitul 16+1 s-a organizat la București, nouă ne dă speranțe că avem un atu în plus, avem câteva domenii de interes strategic pe relația cu China: investițiile în domeniul energetic, în domeniul energiei nucleare, în domeniul energiei hidro. De asemenea avem pași importanți făcuți în realizarea unor investiții importante în modernizarea căilor ferate, inclusiv un tronson de cale ferată de mare viteză București – Constanța, modernizarea inelului feroviar din jurul Bucureștiului și coridorul 9, din Nordul României în Sud, la Giurgiu. De asemenea, un alt obiectiv important pentru noi îl reprezintă exportul de carne și produse din carne din România către China. Apoi, ne interesează foarte mult ca într-un timp relativ scurt să redeschidem linia directă aeriană București – Beijing. Compania Tarom a transmis documentele solicitate, inclusiv cererea oficială pentru obținerea aprobării din partea autorității aeronautice din China.

De la București, noi vedem relația cu China pe un trend bun, pe un făgaș bun, și sperăm ca România să devină, pentru China, o poartă de intrare, un capăt de pod important pentru interesele Chinei în Uniunea Europeană.

În cadrul vizitei din aceste zile ați avut deja o serie de discuții cu reprezentanți ai unor mari companii chineze din domeniul telecomunicațiilor, energiei nucleare, tehnologiilor de vârf. Dincolo de intenții, care este orizontul de aplicare al acestor proiecte discutate?

Cel mai important obiectiv, din punctul de vedere al valorii unei posibile investiții, îl reprezintă construcția reactoarelor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Ne-am întâlnit cu conducerea China Nuclear Power Corporation, în Shenzhen, discuțiile sunt avansate, există interes serios și din partea Guvernului României, și din partea companiei Chineze, suntem într-o fază avansată în România în ceea ce privește modificarea legislației în sensul creării unor facilități importante pentru investitorii în energie cu investiții de peste un miliard de euro. De asemenea, urmărim cu atenție negocierile pe care le poartă Marea Britanie cu Comisia Europeană în privința realizării unui mecanism de garantare a diferenței de preț. Discuția avută a fost foarte bună. Am convenit și noi, și partea chineză, ca termenul de 25 mai, care fusese stabilit inițial ca prim termen pentru finalizarea unei prime părți a negocierilor să fie extins, pentru că interesul este major și dintr-o parte și din alta. Personal am speranțe foarte mari că acest proiect extrem de important pentru România, proiect strategic, va fi realizat împreună cu compania respectivă.

Am mai avut două întâlniri importante, cu două companii mari, două companii importante în lume, Huawei și ZTE, în domeniul telecomunicațiilor și al tehnologiei de vârf. Sunt domenii de interes pentru Huawei, ei doresc să se implice în domeniul de activitate al Transelectrica, precum și în ceea ce privește calea ferată, telecomunicațiile aferente Transelectrica și căii ferate. Există deschidere din partea noastră, pașii realizați sunt destul de importanți. Amândouă companiile doresc să investească și în pregătirea profesională a tinerilor din țara noastră, ceea ce pentru noi este foarte important, pentru că odată, cu cât sunt mai mulți tineri specializați în domeniul IT, România devine o piață mai atractivă pentru orice investitor în acest domeniu, de asemenea am încurajat cele două firme să dezvolte cooperarea cu autoritățile locale și cu universitățile. Cu autoritățile locale pe noi ne interesează foarte mult ca guvern pentru că dorim să dezvoltăm în mod serios conceptul de e-government și conceptul de smart-city. Și în domeniul siguranței cetățeanului le-am propus să identifice fiecare câte un oraș în care să dezvoltăm un proiect pilot pentru a arăta un model de supraveghere video, complexă, care să ajute foarte mult la ordinea și liniștea publică, și intervenție atunci când se pune în pericol siguranța cetățeanului.