Pentru Ungaria, săptămâna trecută a fost o săptămână catastrofală. La 21 noiembrie guvernul maghiar a prezentat, în mod oficial, Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, cererea de ajutor financiar. La 24 noiembrie, Agenţia de rating Moody's a anunţat retrogradarea ratingului Ungariei la nivelul "junk" şi menţinerea perspectivei negative. Aceasta a marcat intrarea Ungariei în criza datoriilor din zona euro şi extinderea crizei în regiunile din centrul şi estul Europei.

La 25 noiembrie, banca centrală din Lituania a anunţat divizarea Băncii Snoras, cea de-a patra bancă din ţară, naţionalizată şi lichidată anterior, în scopul protejării intereselor depunătorilor şi a întregului sistem bancar. Influenţată de aceasta, Letonia a suspendat toate operaţiunile băncii Krajbanka, o bancă de dimensiuni mijlocii. Concomitent, banca centrală din Austria a cerut marilor bănci comerciale austriece să limiteze creditele pentru ţările din Europa centrală şi răsăriteană.

Cel mai mare viciu ascuns al ţărilor central şi est - europene îl reprezintă gradul ridicat al controlului sistemului bancar de către ţările din zona euro. În România, Ungaria şi Bulgaria, băncile cu capital din Italia, Franţa şi Grecia ocupă poziţii dominante. Pe lângă aceasta, datorită faptului că zona euro reprezintă principala piaţă de export al ţărilor din Europa centrală şi răsăriteană, sub influenţa negativă a înrâutăţirii economiei din această zonă, perspectivele de relansare economică din aceste ţări sunt îngrijorătoare.

În raportul privind perspectivele economice din ţările central şi est-europene, publicat recent de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se arată că ritmul de creştere economică în această zonă, în anul 2012, va încetini. Cele opt ţări central şi est-europene, dintre care Polonia, Ungaria şi cele 3 state baltice, vor avea un ritm de creştere de 1,7%, iar cele 7 ţări din Estul şi Sudul Europei, precum România, Bulgaria şi Serbia, vor avea un ritm de creştere economică de 1,6%, mult inferior faţă de 3,7% cât s-a prevăzut iniţial. În raport se mai sublinează că datorită faptului că ţările din Europa centrală şi răsăriteană sunt dependente de comerţul şi capitalurile din zona euro, dacă criza datoriilor din Europa continuă să afecteze entităţi economice şi generează o recesiune economică în zona euro, ţările central şi est - europene nu vor putea scăpa de efectul economic devastator.

Ungaria este cea mai grav afectată ţară din acestă zonă. În anul 2008, când Ungaria a fost lovită de criza financiară, a devenit prima ţară UE care a acceptat ajutor din partea FMI. Până în septembrie anul curent, ponderea datoriilor publice în Produsul Intern Brut (PIB) al Ungariei a ajuns de la 75% cât era în iunie. la 82%. Comisia Europeană a estimat că creşterea eonomică a Ungariei va fi, în 2012, de doar 0,5%, cea mai mică dintre ţările central şi est - europene. Mai îngrijorător este faptul că Ungaria ar putea reprezenta doar începutul crizei datoriilor în Europa centrală şi răsăriteană. Din cauza că încrederea în piaţa de capital a fost grav afectată, panica ar genera reacţii în lanţ în această zonă. Chiar şi în Polonia, unde economia a evoluat cel mai stabil, paritatea monedei naţionale poloneze, zlotul, faţă de euro a scăzut în ultima perioadă cu aproape 10%. Din cauză că au relaţii financiare şi comerciale strânse cu Grecia şi Italia care sunt implicate în criza datoriilor, România, Bulgaria, Slovenia şi alte ţări balcanice vor deveni foarte probabil noi victime ale crizei.

Unii analişti consideră însă că deşi situaţia din ţările din Europa centrală şi răsăriteană se află în pericol, ea rămâne sub control. Aceasta pentru că pe de o parte, situaţia datoriilor din aceste ţări nu este încă una critică. Chiar în Ungaria, unde ponderea datoriilor publice ocupă 82% din PIB, comparativ cu Grecia şi Italia unde datoria a depăşit 100 de procente, situaţia rămâne acceptabilă. Dacă UE şi FMI ar acorda un ajutor prompt, Ungaria ar putea depăşi perioada critică. Pe de altă parte, majoritatea ţărilor din regiune nu au aderat încă la zona euro. Ele îşi pot promova propriile politici monetare pentru a face faţă crizei. Sigur, cel mai important este ca Uniunea Europeană să elaboreze cât mai rapid proiecte de rezolvare eficace pentru a restabili încrederea pieţei faţă de euro, inclusiv încrederea investiţiilor faţă de întregul spaţiu al Uniunii.