"10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1, start!"

Odată ce a fost dat ordinul, modulul spaţial Tiangong 1 a fost lansat, joi seara, la ora 21 şi 16 de minute, de la Centrul de Lansare a Sateliţilor din Jiuquan, Nord-Vestul Chinei, cu ajutorul rachetei purtătoare Marşul cel Lung II FT 1, lungă de 52 de metri.

După 22 de minute, comandantul - şef al Programului de zbor spaţial din China, Chang Wanquan, a declarat îndeplinirea cu succes a misiunii de lansare a modulului.

Tiangong 1 este aparatul de zbor proiectat pentru cea mai lungă perioadă de exploatare pe o orbită de joasă altitudine, fiind totodată embrionul laboratorului spaţial chinez. Acesta va rămâne în cosmos pentru a se cupla cu navele spaţiale Shenzhou 8, Shenzhou 9 şi Shenzhou 10.

Modulul Tiangong 1 este cel mai mare şi cel mai greu aparat de zbor de până acum realizat în China, având o greutate de 8,5 tone şi o înălţime totală de 10,4 metri, cu diametrul cel mai mare de 3,35 metri.

Privit din aspectul exterior, Tiangong 1 are formă cilindrică, având două compartimente, unul pentru laborator şi celălalt pentru resurse. Cea mai importantă sarcină a modulului Tiangong 1 este întâlnirea şi cuplarea cu alte nave spaţiale. Pentru aceasta la cele două capete au fost proiectate câte o fereastră. Dispozitivul de cuplare instalat în faţa compartimentului de laborator, instalaţiile de măsurare în momentul cuplării şi cele de telecomunicaţii reprezintă partea cheie a legăturii dintre Tiangong 1 şi navetele spaţiale. Proiectantul - şef adjunct al sistemului de laborator spaţial al modulului Tiangong 1, Bai Mingsheng, a dezvăluit tainele acestui aparat de zbor.

"Compartimentul de resurse este o cabină închisă ermetic unde lucrează şi locuiesc astronauţii, având un mediul optim pentru traiul oamenilor. Sunt asigurate umeditatea, oxigenul şi aerul necesar pentru activarea pe orbită. Pe lângă acestea sunt pregătite pungi de laborator unde se pot efectua experimente medicale".

Întâlnirea şi cuplarea reprezintă o tehnologie importantă, recunoscută de toată lumea. Aceasta reprezintă procesul prin care, prin coordonarea unor date orbitale, două sau mai multe aparate ajung simultan la acelaşi obiect din cosmos. Pe baza acestei întâlniri se realizează cuplarea, înseamnând că printr-un dispozitiv special cele două aparate de zbor se unesc într-un unul singur. Întâlnirea şi cuplarea în cosmos a constituit una dintre cele trei tehnologii de bază în zborul spaţial cu om la bord. În momentul de faţă, numai Statele Unite şi Rusia au însuşit complet acastă tehnologie.

Proiectantul-şef al programului de zbor cosmic din China, Zhou Jianping, consideră că după îndeplinirea misiunii de întâlnire şi cuplare, modulul Tiangong 1 se va transforma în "laboratorul Tiangong".

Deşi programul de zbor în cosmos desfăşurat de China a parcurs aproape 20 de ani, şase astronauţi fiind trimişi în spaţiul extraterestru pentru a realiza călătorii în cosmos, Qi Faren, specialist în tehnologii cosmice, proiectant - şef al navetelor spaţiale Shenzhou, a recunoscut că în construcţia de staţii spaţiale China trebuie să depăşească patru tehnologii cheie. Întâlnirea şi cuplarea reprezintă cel de-al doilea pas.

"Primul pas important vizează tehnologia de stocare, pentru că în construirea staţiei spaţiale este inclusă participarea omului, care să asigure montarea şi întreţinerea. Al doilea pas priveşte cuplarea, care trebuie îndeplintă de către două aparate de zbor. Cel de-al treilea constă în alimentarea cu materiale. Iar a patrulea reciclarea şi protecţia. Acum se află în cea de-a doua etapă - de cuplare".