Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, a anunţat că, pe data de 23 septembrie, îi va înmâna direct secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki Moon, cererea de aderare a Palestinei la ONU. În situaţia în care Statele Unite, Israelul şi alte ţări se pronunţă puternic împotriva, ce poate câştiga Palestina în procesul de aderare la ONU şi ce pierderi va suporta? Faţă de aceasta, Palestina şi Israelul au opinii diferite.

Mazin Qumsiyeh, profesor la Universitatea din Bethlem i-a explicat reporterului nostru ce interese şi beneficii va avea partea palestiniană. El a spus:

„Prin aderarea la ONU se va ridica statutul Palestinei în negocierile de pace sau va coborî statutul Israelului în negocieri. Dacă va deveni ţară membră a ONU, Palestina va putea intenta proces la Tribunalul Penal Internaţional. După părerea mea, Palestina poate valorifica această măsură şi să facă presiuni asupra Israelului. Un alt avantaj este că, gestul lui Abbas poate promova actualul stadiu al negocierilor de pace, ce au intrat în impas."

Partea israeliană consideră că acum nu este un moment potrivit pentru Palestina să înfiinţeze un stat independent. Renumitul analist israelian, profesorul Raanan Gissin, care a ocupat funcţia de purtător de cuvânt al fostului premier, Ariel Sharon, este de părere că actuala situaţie a lui Abbas şi a Autorităţii Naţionale Palestiniene nu este, încă, ideală, iar Palestina nu are capacitatea de a înfiinţa un stat independent.

„Ei n-au controlat toate teritoriile, mai ales Fâşia Gaza, unde există organizaţia Hamas. Situaţia economică din Cisiordania nu este bună. Ei nu au putere să creeze un stat adevărat."

Concomitent, partea israeliană consideră că solicitarea Palestinei de a adera la ONU nu va aduce beneficii pentru pacea palestiniano-israeliană. Fostul reprezentant permanent al Israelului la ONU, profesorul Gabriela Shalev a declarat că negocierile de pace palestiniano-israeliene sunt extrem de complicate. Aderarea la ONU a Palestinei nu va fi în folosul promovării negocierilor. El a spus:

„Trebuie menţionat că sunt multe probleme, cum sunt: statutul Ierusalimului, problemele legate de teritoriu şi graniţe, de refugiaţi, de resursele de apă şi de electricitate, problemele din Gaza şi Cisiordania, etc. Toate acestea nu pot fi rezolvate prin rezoluţiile Naţiunilor Unite."

Solicitarea pentru aderarea la ONU trebuie să aibă un cost. Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, a declarat anterior, foarte clar, că după înaintarea solicitării respective, Palestina ar fi pusă în faţa unei situaţii şi mai grele. Dar profesorul Mazin Qumsiyeh a arătat că Palestinei nu îi este teamă de sancţiunile din partea Statelor Unite şi ale Israelului. El a spus:

„Va urma o situaţie şi mai grea decât acum? Avem o populaţie de 11 milioane, dintre care 7 milioane de refugiaţi, iar alte 4 milioane trăiesc după zidul de izolare. În ceea ce priveşte ajutoarele economice, unde sunt toate acestea? Aproape 40% din ajutoarele umanitare acordate de Europa, Fâşiei Gaza şi Cisiordaniei, inclusiv alimentele, au intrat în buzunarul israelienilor. Ei au stăpânit piaţa. Suntem forţaţi să cumpărăm toate lucrurile de la ei."

Indiferent câte câştiguri şi pierderi vor fi, hotărârea Palestinei de a prezenta solicitarea este fermă. Analistul palestinian, Elias Zananiri a spus că cel puţin, gestul lui Abbas va determina Israelul să acorde o atenţie sporită negocierilor de pace palestiniano-israeliene. El a spus:

„Acesta este un pas foarte important pentru Palestina şi procesul de pace. Dacă adversarul nostru nu tratează cu seriozitate problemele noastre comune, atunci trebuie să-l forţăm cu puterile noastre. Mahmoud Abbas vrea să-l convingă pe Benjamin Netanyahu să trateze cu seriozitate negocierile de pace."