Ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Israel, Danny Ayalon, a efectuat, în zilele de 15 şi 16 august, o vizită în Ungaria pentru a solicita acesteia să se opună planului unilateral al Palestinei de înfiinţare a statului palestinian. De când Palestina a afirmat, în luna iunie, că va prezenta ONU o cerere privind recunoaşterea înfiinţării statului palestinian, Palestina şi Israelul au declanşat pe rând ofensive diplomatice în zona Est - europeană, pentru a obţine sprijinul statelor faţă de propriile poziţii. În contextul în care majoritatea statelor lumii, inclusiv SUA, Germania şi ţările arabe au exprimat poziţii clare, atitudinile ţărilor Est-europene, încă ezitante, au devenit foarte importante pentru victoria şi înfrângerea uneia dintre cele două părţi.

Palestina a declarat la 26 iunie că va prezenta ONU cererea de recunoaştere a înfiinţării statului palestinian în limitele graniţelor de dinaintea războiului din anul 1967, cu capitală în Ierusalimul de Est. De asemenea, cererea include şi acordarea statutului de ţară membră a Naţiunilor Unite şi recunoaşterea dreptului de autonomie în conformitate cu Carta ONU. Conform prevederilor, proiectele privind aderarea la ONU în calitate de stat independent trebuie să fie aprobate, în primul rând, de către Consiliul de Securitate, iar apoi urmează să fie prezentat Adunării Generale a ONU unde este necesar votul a două treimi din ţările membre. Calculat la 192 de ţări membre, Palestina trebuie să câştige sprijinul a cel puţin 128 de ţări ca să poată deveni membru al ONU.

Palestina şi Israelul au declanşat eforturi diplomatice pentru a obţine sprijinul internaţional. Palestina a susţinut zilele trecute că aproape 120 de state şi-au exprimat sprijinul faţă de aderarea la ONU, ca stat independent. În timp ce guvernul israelian a reuşit să determine cel puţin 60 de ţări să se opună înfiinţării statului palestinian.

La începutul lunii iulie anul curent, primul ministrul israelian, Benjamin Netaniahu, a efectuat un turneu în Germania, Olanda, România şi Bulgaria, iar trimisul său special a vizitat Cehia şi Slovacia. În această rundă de eforturi diplomatice, Israelul a câştigat sprijinul precis al Germaniei, Olandei, României. În zielele de 15 şi 16 august, ministrul adjunct de externe al Israelului Danny Ayalon a vizitat Ungaria. Însă, în comunicatul publicat după convorbiri de către Ministerul de Externe al Ungariei s-a precizat că Ungaria nu a luat încă o decizie finală. Polonia, cea mai mare ţară din Europa de Est şi ţara care deţine preşedinţia rotativă a UE, a cărei atitudine va fi foarte importantă, încă nu s-a exprimat.

Concomitent, Palestina acţionează activ pentru a obţine sprijinul ţărilor Est - europene. Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a efectuat vizite în Ungaria şi Bulgaria, iar trimisul său special, Nabil Shaath, a vizitat Armenia, Georgia şi Moldova. Pânâ în momentul de faţă, în afară de România care şi-a exprimat sprijinul faţă de Israel, atitudinile altor ţări Est - europene rămân ambigue.

De fapt, în istorie, ţările Est - europene au avut legături strânse atât cu Palestina cât şi cu Israelul. Înainte de cel de-al doilea Război Mondial şi în timpul războiului, mulţi evrei din zona Est - europeană s-au refugiat în Israel, mulţi dintre aceştia deveninid personalităţi importante care au contribuit la înfiinţarea statului Israelian. În timpul războiului rece, Grupul Tratatului de la Varşovia, care includea toate ţările Est - europene, a fost un susţinător ferm al Palestinei. Ţările Est - europene care aveau relaţii bune cu cele cele două părţi se află acum într-o mare dilemă.

Din actuala situaţie, Polonia şi Slovacia înclină spre Israel. Diplomaţii din cele două ţări au arătat anterior că negocierile reprezintă singura metodă de rezolvare a problemei palestiniano - israeliene. Oricare alt proiect unilateral ar putea crea obstacole în procesul de pace din Orientul Mijlociu. Şefii diplomaţiilor europene se vor întruni, la 2 septembrie, în Polonia, pentru ultimele consultări privind înfiinţarea statului palestinian. Atunci, ţările UE, inclusiv cele Est - europene vor prezenta o atitudine mai clară.