Potrivit raportului ştiinţific publicat, recent, de revista britanică "Natura", planeta noastră ar fi avut, cândva, două luni, şi după o ciocnire între ele, s-a format luna pe care o vedem astăzi pe cer. Această concluzie poate explica şi unele fenomene ciudate de pe lună. De exemplu, formele de relief ale suprafeţei lunii dinspre globul pământesc sunt netede, iar cele din partea cealaltă a lunii sunt cu munţi şi văi sau cu gropi mari. Cât despre compoziţiile geologice, partea dinspre Terra conţine mai multe substanţe, precum potasiu, fosfor, dar şi pământuri rare, faţă de cealaltă parte a lunii.

Luna s-a format acum peste patru miliarde de ani din substanţele care au plutit în spaţiul cosmic, după ciocnirea dintre globul pământesc cu o altă planetă. În aceea vreme, pe Terra se puteau vedea două luni pe cer. Cealaltă lună mai mică, cu un diametru de circa 1.000 de kilometri a existat doar pentru câteva zeci de milioane de ani.