După ce Polonia a preluat la întâi iulie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, primul ministru al Poloniei Donald Tusk a expus, în ultimele zile, în mod explicit, poziţia ţării sale în problemele legate de criza datoriilor, Acordul Schengen şi Parteneriatul Estic, criticând în mod implicit practicile unor mari puteri ca Germania şi Franţa, încercând astfel să obţână pentru Polonia cât mai multe drepturi în afacerile Uniunii. Analiştii consideră că profitând de ocazia de preluare a preşedinţiei UE, Polonia îşi înfăţişează imaginea unui stat responsabil şi capacitatea în tratarea treburilor uniunii, încercând să se alinieze principalelor forţe ale UE.

Criza datoriilor constituie cea mai mare provocare cu care se confruntă UE şi totodată şi cea mai importantă problemă ce trebuie rezolvată în al doilea semestru al anului în curs de Polonia ca ţara care prezidează UE. Majoritatea proiectelor de contracarare a crizei datoriilor au fost întocmite până momentul de faţă la summiturile sau reuniunile miniştrilor de finanţe ai ţărilor din zona euro. Ca ţară din afara zonei euro, Polonia nu va avea dreptul să participe la aceste reuniuni, aşa cum a păţit Ungaria în mandatul său de preşedinţie a UE din prima jumătate a anului în curs. În condiţia în care ţările din zona euro, precum Germania şi Franţa ocupă poziţia de conducere în cadrul UE, politicile economice ale UE au devenit de fapt „varianta extinsă" a politicii economice ale zonei euro. Ţările din afara zonei euro, ca Polonia şi Ungari, se află în cursul de marginalizare.

De aceea, primul ministru al Poloniei a afirmat de mai multe ori că pentru a fi în curent cu noile informaţii economice şi proiecte, ţara care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE trebuie să aibă dreptul de a participa la toate reuninile din zona euro. Drept urmare, preşedintele grupului ţărilor din zona euro Jean-Claude Juncker a decis să invite pe ministrul de finanţe al Poloniei să participe la reuniunile lunare ale miniştrilor de finanţe din zona euro.

Promovarea extinderii către est a UE reprezintă o altă strategie menită să ridice influenţa Poloniei. După ce Germania şi Franţa şi-au pierdut forţa de mobilizare pentru extinderea UE, Polonia a propus, împreună cu Suedia, un proiect privind Parteneriatul Estic, cu scopul de a intensifica relaţiile UE cu Ucraina, Belarus şi alte ţări vecine din est, pentru ca aceste ţări să adere, în cele din urmă, la Uniunea Europeană. Astfel, Europa de est, zonă cu un aer politic accentuat, unde se află şi Polonia, să se transforme în zona geografică Europa centrală.

De aceea, Polonia a considerat drept una dintre obiectivele ce trebuie realizate în mandatul său de preşedinţie a UE promovarea semnării unui acord de comerţ liber între UE şi Ucraina şi a decis să convoace în septembrie summitul „ţărilor asociate ale Parteneriatului Estic".

Polonia a mai cerut un echilibru mai raţional în împărţirea drepturilor în cadrul UE, a criticat control excesiv al unor mari puteri ale UE asupra treburilor uniunii, punând interesele lor deasupra intereselor generale ale comunităţii. Donald Tusk a calificat drept „egoistă" cererea Franţei şi a Italiei privind revizuirea Acordului Schengen. El a criticat unele state care spun una şi fac alta. Iar faţă de practicile Germaniei şi Franţei, Tusk a menţionat că atât Germania, cât şi Franţa sunt puteri mari. Ele trebuie să promită că nu vor exercita execiv drepturile. În mandatul său, Polonia va depune eforturi pentru refacerea autorităţii UE aflată sub umbra marilor puteri.

Aceste eforturi ale guvernului polonez au dat dovadă că Polonia încearcă să-şi reformeze imaginea statului său. În mandatul său de preşedinţie a UE din a doua jumătate a anului în curs, Polonia, plină de ambiţie, va depune eforturi mari pentru a se dovedi hotărârea fermă de „reîntoarcerea în Europa" şi capacitatea sa de conducere a UE, deveniind o nouă forţă de promovare a UE, în afară de Germania, Franţa şi Marea Britanie.