Miniştrii agriculturii din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene (UE) s-au reunit, marţi, la Luxembrug, în cadrul unei reuniuni extraordinare, pentru a analiza situaţia securităţii alimentare din ţările UE şi pentru a discuta efectele produse de epidemia E.coli asupra agriculturii din zonă dar şi măsurile de răspuns la aceasta. Miniştii agriculturii au anunţat intenţia de acordare de compensaţii financiare pentru a ajuta producătorii de legume şi fructe ale căror vânzări au scăzut drastic din cauza epidemiei E.coli.

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Ciolos, a prezentat, în cadrul reuniunii, un program de compensaţie în valoare de 150 milioane euro. Cifra reprezintă aproximativ 30% din preţul legumelor care nu pot fi vândute de agricultorii europeni ca efect al epidemiei. Potrivit regulamentelor UE, pentru a nu încălca principiul concurenţei loiale pe piaţă, producătorii de legume care au suferit pagube pot obţine din partea Uniunii o compesaţie care nu poate depăşi 5% din podusul anual. Mai mult, ţările membre UE pot oferi producătorilor ajutoare directe. Comisarul european Dacian Ciolos a relevat că în viitor Comisia Europeană va modifica programul de compensare, fapt care va avea loc în maxim o săptămână.

Spania şi Franţa, care au suferit cele mai mari pierderi în domeniul agricol, şi-au exprimat nemulţumirile faţă de acest program. Iniţial, castraveţii din Spania au fost principalii suspecţi ca fiind sursă a epidemiei. Cantităţi uriaşe de castraveţi, roşii şi alte legume au devenit marfă care nu mai are căutare pe piaţa europeană. Rusia, Qatarul dar şi alte ţări au declarat embargou asupra importului de legume din ţările UE. Aceasta a provocat mari pierderi producătorilor de legume europeni. Potrivit calculelor făcute, în fiecare săptămână Spania pierde 200 de milioane euro, Olanda, 80 de milioane, Germania 20 de milioane, Belgia 4 iar Portugalia 3 milioane euro. În aceste condiţii, producătorii de legume din aceste ţări au prezentat solicitări pentru compensaţii şi cereri pentru ajutor financiar de urgenţă. Mai mult, Spania a cerut Germaniei să reabiliteze castraveţii ei.

O dată cu căutarea sursei care a provocat epidemia, ţările UE au început să caute metode pentru tratarea corectă şi limitarea răspândirii epidemiei. Sunt multe idei privind sursa epidemiei. Spania a criticat Germania care a plasat vinovăţia în castraveţii din Spania chiar înainte ca rezultatele analizelor să fie prezentate. Aceasta a pricinuit pierderi uriaşe nejustificate producătorilor de legume din Spania. Comisarul european pentru sănătate, John Dalli, a arătat că Germania a publicat informaţile neverificate fapt care a stârnit panică în rândul consumatorilor dar şi mari pierderi pentru agricultură.

Sunt şi opinii care susţin că prezentarea informaţiilor trebuie să fie făcută transparent. Departamentele din domeniu au datoria de a prezenta publicului avertizările de risc. Uniunea Europeană a învăţat o lecţie dură în acest moment, prezentarea informaţiilor trebuind să fie făcută cu prudenţă şi cu consultarea prealabilă în cadrul UE. Germania a prezentat unilateral informaţii şi astfel a provocat nemulţumiri altor ţări UE, tensionând relaţiile comerciale între membrele Uniunii şi parteneri. Comisarul John Dalli a declarat că actualul sistem de alarmare european privind securitatea alementară nu prezintă disfuncţionalităţi. Uniunea trebuie să valorifice pe deplin acest sistem pentru asigurarea securităţii alimentare şi protejarea cetăţenilor.