Preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a confirmat la 26 mai că fostul lider sârb din Bosnia-Herţegovina Ratko Mladic, acuzat de crime de război şi urmărit de Curtea Penală Internaţională a ONU pentru fosta Iugoslavie, a fost arestat.

Ministrul de Interne sârb, Ivica Dacic, a precizat că acţiunea de arestare s-a derulat la o casă dintr-un sat aflat la peste 80 de km de Belgrad, poliţia arestând un suspect care se asemăna fizic cu Ratko Mladic. Cel reţinut nu s-a opus arestării. Poliţia a confirmat ulterior că cel arestat era chiar Ratko Mladic, aflat în refugiu de mai mult de zece ani.

Născut în anul 1943, Ratko Mladic s-a înrolat în armata populară iugoslavă în 1965. După izbucnirea războiului din Bosnia-Heţegovina, în 1992, Ratko Mladic s-a desprins din armata iugoslavă, trecând în armata nou înfiinţată a sârbilor bosniaci. La un an după terminarea războiului, în 1995, Ratko Mladic a ieşit la pensie şi s-a stabilit în capitala Serbiei, la Belgrad. Curtea de la Haga l-a acuzat în iulie 1995 de genocid, crime de război şi tratamente anti-umane, emiţând în 1996 un mandat de arestare internaţională. Guvernul Miloşevici din acea perioadă nu a recunoscut acuzaţiile Curţii de la Haga împotriva lui Ratko Mladic, refuzând să-l predea pe Mladic. După răstunarea regimului Miloşevici, în 2001, Ratko Mladic, şi-a pierdut protecţia, începând viaţa de refugiu.

Arestarea lui Ratko Mladic a stârnit mari reacţii în Serbia. Pentru guvernul sârb aceasta reprezintă o veste extrem de bună. Colaborarea sau nu cu autorităţile Curtii de la Haga pentru arestarea lui Ratko Mladic a constituit cel mai mare obstacol pe calea aderării Serbiei la UE. Preşedintele Sârb Boris Tadic a afirmat că odată prins, Ratko Mladic a deschis poarta negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană. Primul ministru sârb şi preşedintele parlamentului au arătat de asemenea că arestarea lui Mladic a înlăturat cel mai mare obstacol din calea aderării Serbiei la UE.

Sunt însă şi cetăţeni sârbi care îl consideră pe Ratko Mladic un eroul naţional. În ziua arestării, peste 200 de sârbi s-au adunat în piaţa centrală din Belgrad, protestând împotriva arestării acestuia. Şeful poliţiei din Serbia a menţionat că forţele de ordine au crescut gradul de securitate în Belgrad şi în alte oraşe, pentru a proteja instituţiile altor ţări acreditate în Serbia.

Vestea arestării lui Ratko Mladic, a provocat reacţii şi la nivelul UE. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, aflat în Franţa la summitul G8, a dat publicităţii o declaraţie în care a arătat că arestarea lui Mladic reprezintă un pas "activ" şi "extrem de important" pentru Serbia în drumul de aderarea la UE. Barroso a transmis felicitări preşedintelui Boris Tadic şi guvenului sârb pentru "acţiunea curajoasă". În declaraţie a mai fost exprimat şi sprijinul faţă de aderarea Serbiei la UE.

Înaltul comisar al UE pentru politică externă şi securitate, Catherine Ashton, aflat în vizită la Belgrad, a arătat că odată cu arestarea lui Ratko Mladic, Serbia va avea forţă pentru aderarea la UE, iar procesul de aderare va fi accelerat.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a salutat "călduros" arestarea lui Mladic. Liderii ţărilor membre UE au apreciat că acţiunea reprezintă un pas important făcut de Serbia pentru încadrarea în Occident.

Ca un stat important din zona balcanică, Serbia este parte componentă a Europei. Aderarea la Uniunea Europeană constituie scopul urmărit de Serbia. De mulţi ani, pentru realizarea acestui scop, Serbia a depus eforturi şi a făcut diferite compromisuri. Dar atitudinea UE a rămas foarte clară. Pentru aderarea la UE, unul dintre condiţii, era predarea lui Ratko Mladic. Acum, acesta este arestat. Se poate spune că cel mai mare obstacol în procesul de aderarea al Serbiei la Uniunea Europeană a fost înlăturat.