Cea de-a treia rundă a dialogului strategic şi economic chino-american va avea loc în zilele 9 şi 10 mai la Washington. Principalele teme de discuţie se referă la transparenţa afacerilor militare, restricţiile impuse exportului, echilibrul comercial, cursul monedei chineze renminbi şi al dolarului american, reforma financiară, protecţia proprietăţii intelectuale, problema nucleară a Peninsulei Coreene şi situaţia din Orientul Mijlociu. Anterior, mai mulţi reprezentanţi ai părţii americane au făcut declaraţii şi au exercitat presiuni pentru ca partea chineză să acţioneze în direcţia aşteptărilor americane. Însă, după actuala situaţie, aşteptările realiste de la actuala rundă a dialogului vizează în continuare adâncirea înţelegerii reciproce, materializarea consensului şi promovarea unei evoluţii stabile a relaţiilor dintre cele două ţări.

Obiectiv, actuala rundă a dialogului cunoaşte o situaţie generală relativ favorabilă în comparaţie cu precedentele două din iulie 2009 şi respectiv din mai 2010. Din punctul de vedere al relaţiilor bilaterale, mai ales, preşedintele Chinei, Hu Jintao, a efectuat o vizită reuşită în SUA la începutul acestui an, şefii de stat ai celor două ţări au reafirmat necesitatea construirii în comun a unor relaţii de cooperare şi parteneriat, în sensul respectului reciproc, al avantajului comun şi beneficiului fiecărei părţi. Acest lucru nu numai că indică direcţia evoluţiei viitoare, ci dă şi un nou impuls relaţiilor dintre cele două ţări. Şi în acelaşi timp constituie cea mai importantă garanţie ca noua rundă a dialogului strategic şi economic să obţină rezultate pozitive. Mai mult, economia americană a cunoscut anul acesta o tendinţă de relansare accelerată, devalorizarea dolarului fiind urmată de critici sporite pe plan internaţional. Reajustarea structurii economiei chineze continuă. În primul trimestru al acestui an China a avut pentru prima dată în ultimii şase ani o balanţă comercială negativă. Creşte presiunea internă pentru ridicarea valorii monedei renminbi. Ca urmare, s-a atenuat conflictul dintre cele două ţări în problema comerţului şi a cursului monedei naţionale, probleme importante ce ar agrava divergenţele şi fricţiunile dintre cele două părţi.

În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că în ultimii doi ani relaţiile chino-americane trec printr-o perioadă de transformare şi remodelare. De la demararea sa în 2009 şi până în prezent, dialogul strategic şi economic chino-american, mecanism situat ca importanţă imediat după discuţiile diplomatice ale şefilor de stat, a avut drept cel mai important scop transformarea înţelegerilor încheiate între şefii celor două state în politici aplicabile. Scopul a fost punerea în aplicare a unor programe de cooperare realiste şi practice şi programarea obiectivelor de cooperare pentru viitor. Alte ţeluri importante au fost efectuarea de contacte şi schimburi de păreri asupra divergenţelor serioase şi conflictelor de interese între cele două părţi pentru construirea şi întărirea încrederii reciproce şi prevenirea unei fluctuaţii mari în raporturile bilaterale. Pe scurt, dialogul în cauză a avut rolul de a ajuta relaţiile chino-americane să fie menţinute stabile şi mai departe să realizeze treptat progrese.

În prezent, situaţia internaţională rămâne în continuare tulbure, complicată şi schimbătoare. Se află în schimbare puternică mai ales situaţia din Asia de Vest şi Africa de Nord, iar cutremurul de pământ, tsunamiul şi scurgerile radioactive de la Fukushima ar provoca o schimbare a situaţiei din Asia de Est. Uciderea liderului organizaţiei Al-Qaeda, Osama Bin Laden, înteţeşte discuţiile în SUA privitoare la revizuirea politicii externe. Relaţiile chino-americane întâmpină atât noi oportunităţi de dezvoltare cât şi noi factori de instabilitate. În acest context, unele înţelegeri încheiate anterior, de pildă abordarea de către SUA a chestiunii recunoaşterii statutului Chinei de ţară cu economie de piaţă, reducerea restricţiilor impuse exportului către China al produselor cu tehnologii avansate, trimiterea la studii în China a 100 000 de tineri din SUA, încă nu sunt aplicate. Evident, este nerealist ca la actuala rundă a dialogului să determine partea chineză să facă eforturile aşteptate de partea americană în ceea ce priveşte aplicarea strategiei inovaţiilor cu patentă proprie, protejarea proprietăţii intelectuale şi reforma şi deschiderea sectorului financiar. În general, stabilizarea relaţiilor chino-americane devin sarcina primordială a dialogului strategic şi economic.