Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat, marţi, că Consiliul Suprem pentru Apărarea Ţării (CSAT) a aprobat amplasarea scutului antirachetă american în baza aeriană Deveselu, din judeţul Olt. Decizia reprezintă un important pas făcut de adminsitraţia americană în desfăşurarea, în Europa de Est, a noului sistem antirachetă, prin care SUA îşi consolidează prezenţa militară în zona Mării Negre, facilitând penetrarea în Europa centrală, zona Caucazului şi în Asia centrală. Marea Neagră a fost considerată întotdeauna o sferă de influenţă rusească. Prin urmare, relaţiile americano-ruse, aflate în proces de îmbunătăţire, se vor confrunta cu provocări serioase.

Programul de amplasare a scutului american antirachetă se va încheia înainte de anul 2015. Preşedintele României, Traian Băsescu, a subliniat că instalarea acestuia nu înseamnă că baza militară românească va deveni una americană, comanda urmând să fie deţinută de armata română. Băsescu a mai precizat că în şedinţa Consiliului Suprem pentru Apărarea Ţării a mai fost aprobată folosirea de către trupele americane a unei alte baze militare aeriene, pentru a transporta în Irak şi Afghanistan soldaţi şi materiale militare.

Aşa cum am arătat, amplasarea scutului antirachetă american în România este un important pas din proiectul preşedintelui Barack Obama de dezvoltare a sistemului. În septembrie 2009, Barack Obama a declarat că va modifica planul administraţiei Bush de instalare a sistemului antirachetă în Europa de Est, elaborând un nou proiect, în 4 etape. Amplasarea scutului în România reprezintă cea de-a două etapă a proiectului, fiind totodată şi primul pas în dezvoltarea celui mai important sistem antirachetă.

Pentru România participarea la planul american antirachetă corespunde intereselor de securitate naţională, totodată favorizând poziţia României în sistemul american de securitate globală şi strângerea relaţiilor de parteneriat strategic cu SUA. În anii '90 ai secolui trecut, asigurarea apărări militare din partea Occidentului a fost o importantă componentă a strategiei diplomatice româneşti. Pentru aceasta, România a menţinut o strânsă cooperare militară cu Statele Unite, sprijinind partea americană cu acţiuni concrete în războaiele din Afghanistan şi Irak. Când Barack Obama a anunţat, în septembrie 2009, modificarea planului antirachetă, România a devenit, înaintea Poloniei şi Cehiei, ţară candidată la acest proiect.

Consolidarea prezenţei militare în zona Mării Negre, unde se află România, constituie un obiectiv urmărit de mult timp de Statele Unite. Marea Neagră, aflată în zona de legătură între Europa şi Asia, are o mare importanţă strategică. Mai ales după atentatul din 11 septembrie 2001, Statele Unite şi-au transferat forţele strategice către Orientul Mijlociu şi în zona Asiei centrale. Marea Neagră se află la contactul dintre Europa, Orientul Mijlociu şi zona Caucazului, de unde pot fi asigurat mai uşor sprijinul pentru acţiunile militare americane din Afghanistan şi Irak. Pe lângă aceasta, Marea Neagră reprezintă şi un important coridor comercial şi energetic pentru petrolul şi gazul natural din Marea Caspică. Prin amplasarea scutului antirachetă în România şi a bazei militare în Bulgaria, trupele americane pot acoperi zona Mării Negre, întărindu-şi astfel influenţa în zona Europei centrale şi a Caucazului.

Statele Unite au instalat şi urmează să instaleze baze militare în 4 din cele 6 state din zona Mării Negre: România, Turcia, Bulgaria şi Georgia. Prin urmare, spaţiul strategic al Rusiei este redus considerabil. Marea Neagră, considerată "apă interioară" rusească, a devenit linie de front între SUA şi Rusia. Deşi România şi Statele Unite au subliniat că scutul antirachetă nu va fi îndreptat împotriva Rusiei, aceasta din urmă şi-a manifestat îngrijorarea, ameninţând cu amplasarea armelor nucleare strategice la graniţa cu Europa de Est.

După anunţul României privind amplasarea scutului antirachetă american, Ministerul rus de Externe şi-a exprimat dezaprobarea şi a solicitat garanţii juridice din partea SUA. Rusia manifestă reţinere, fapt care nu va influenţa tendinţa de destindere a relaţiilor dintre cele două ţări.