Summitul G20 a avut loc joi la Londra. La această reuniune, liderii de stat participanţi au discutat problemele legate cu relansarea economiei globale, consolidarea supravegherii financiare din lume, precum şi restructurarea mecanismului financiar internaţional. Specialiştii chinezi consideră că China, în calitate de reprezentant al ţărilor emergente, are de jucat un rol important la summit.

Jiang Yuechun, directorul Centrului de cercetare privind economie, diplomaţie şi securitate din cadrul Institutului chinez pentru problemele internaţionale este de părere că în situaţia aprofundării crizei financiare, economia chineză se poate menţine la un ritm relativ constant şi rapid de dezvoltare. La aceasta se mai adaugă şi alţi factori, fapt care atribuie Chinei un rol important la Summitul G20 de la Londra.

„Din punctul de vedere al economiei globale, China reprezintă probabil unica ţară care păstrează un ritm constant de dezvoltare economică. În ultimii aproape 10 ani, statutul ţărilor Bric, şi al altor ţări emergente, în economia mondială creşte în continuare. De aceea, rolul şi vocea Chinei vor atrage şi mai mult atenţia la Summitul G20. ."

Restructurarea sistemului financiar mondial reprezintă o altă importantă temă de discuţie la reuniunea de la Londra. China a declarat clar că speră ca reforma respectivă să înregistreze rezultate esenţiale, mai ales să sporească caracterul reprezentativ şi dreptul la cuvânt ale pieţei emergenete şi ale ţărilor în curs de dezvoltare. Jiang Yuechun consideră că atitudinea Chinei reflectă interesele de ansamblu ale ţărilor în curs de dezvoltare.

„Ordinea financiară internaţională este proiectată şi operată după modelul ţărilor occidentale, astfel încât, nu poate reflecta pe deplin interesele ţărilor în curs de dezvoltare. Reforma amintită este cu totul necesară. Vocea Chinei în acest domeniu reprezintă tocmai interesele ţărilor în curs de dezvoltare."

China dispune de o rezervă valutară de aproape 2 bilioane de dolari. Unele ţări occidentale speră ca ţara noastră să-şi sporească fonduri de finanţare băgate la Fondul Monnetar Internaţional spre a ajuta ţările cu dificultăţi economice. Guvernul chinez şi-a exprimat clar că sprijină sporul fondurilor menţionate. Dar în ceea ce priveşte valoarea fondurilor adăugate, China este de părere că trebuie luată în consideraţie etapa de dezvoltare a fiecărei ţări, nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, dependenţa securităţii economice de acesta, şi alţi factori. În afară de acestea, mai trebuie să se menţină un echilibru dintre dreptul şi datoria. Domnul Jiang Yuechun, a arătat:

„Volumul Produsului Intern Brut al Chinei se situează pe locul trei din lume. Revenind pe cap de locuitor, cifra este de doar ceva mai mult de 3000 de dolari. Deci nu este rezonabil ca China să dea mai multe fonduri. În al doilea rând, trebuie luată în consideraţie distribuţia drepturilor. Adăugarea fondurilor trebuie corelată cu drepturile ce i-ar reveni finanţatorului."

Cercetătorul chinez a declarat că China se opune ferm protecţionismului. Aceasta nu este numai poziţia Chinei, ci a majorităţii ţărilor.

„Protecţionismul constituie o „tumoare" ce afectează funcţionarea normală a comerţului mondial chiar în perioada de dezvoltare sănătoasă a economiei. În etapa de criză financiară, protecţionismul reprezintă un obstacol fundamental şi fatal pentru funcţionarea normală a economiei. Cererea formulată de China reprezintă nu numai poziţia Chinei, dar şi a altor ţări în curs de dezvoltare, ba chiar şi a unor ţări dezvoltate."