De ce se închină oamenii lui Kşitigarbha pe muntele Jiuhua? Această tradiţie datează de acum aproape două mii de ani. După cum se ştie, regatul Silla din Peninsula Coreeană era prosper şi a trimis multe persoane în China pentru a studia cultura chineză, printre care şi membri ai familiei imperiale. În anul 719 d.Hr., în munţii Jiuhua a venit un prinţ coreean, care era totodată şi un călugăr budhist. El a observat că localitatea este ideală pentru studierea budhismului şi s-a stabilit aici. A petrecut 75 de ani în Jiuhua şi a murit la vârsta de 99 de ani. După moartea prinţului, corpul acestuia nu s-a descompus. Doctrina budhistă consideră că atunci când înţelegerea lumii şi a sufletului de către un călugăr ajunge la un nivel ridicat, corpul său nu se alterează după moarte. Se spune că la trei ani după moarte, faţa prinţului coreean arăta la fel ca şi atunci când acesta era viu. Prin studierea scrierilor sale, s-a descoperit că metoda lui de a practica budhismul este identică cu cea a lui Bodhisattva Kşitigarbha. De aceea, călugărul coreean este considerat reîncarnarea lui Kşitigarbha şi este numit de pelerini "Bodhisattva Cel Viu", iar muntele Jiuhua a devenit, astfel, un loc cunoscut care găzduieşte slujbe dedicate acestei divinităţi budhiste.