O stâncă uriaşă cu o înălţime de peste o sută de metri situată la o altitudine de circa 2.200 m, a devenit reperul muntelui. Este atât de dreaptă încât seamănă cu un lăstar de bambus. Pe cele două vârfuri gemene foarte apropiate, străjuiau odinioară două temple budiste legate printr-un pod. Din păcate, au fost distruse în timpul războaielor.

În perioada dinastiei Ming, muntele Fanjing era renumit pentru activităţile religioase de aici. La apogeul dezvoltării buddismului în zonă, credincioşii veneau în grupuri numeroase la templele de pe munte, inclusiv demnitari de stat aveau obiceiul să se reculeagă aici. Templele s-au bucurat de un renume atât de mare încât erau cunoscute până în oraşel Nanjing, Beijing şi în alte 12 regiuni administrative.

Muntele Fanjing este cunoscut nu numai pentru vestigiile culturale antice, ci şi pentru priveliştile sale spectaculoase. Diferenţa mare de altitudine face ca aici să se regăsească o faună şi floră bogate. În 1978, muntele a fost inclus pe lista rezervaţiilor naturale de talie naţională şi în 1986 a fost nominalizat, în programul ONU "Omul şi biosfera."