Soţii Kong Dean, în vârstă de peste 80 de ani, au domiciliul permanent în Wuzhen, într-o casă veche de peste 100 de ani. În ultimii ani viaţa lor nu mai este aşa de liniştită ca în trecut, întrucât orăşelul lor cu farmec aparte este vizitat de tot mai mulţi turişti. Dar ei s-au acomodat repede cu noua situaţie. Baba Ao Zheng, stăpâna casei, ne-a spus:

„Îmi face mare plăcere să mă întâlnesc cu turişti. De multe ori ne pun întrebări: Câţi ani aveţi, bunico? Câţi ani aveţi bunicule? Sunt oameni politicoşi. Eu cu bărbatul am ieşit de mult la pensie şi suntem sănătoşi."

Familia Kong are 4 generaţii. Ei nu s-au aşteptat ca zilnic sî vină atâţia turişti în orăşelul lor care a devenit astăzi cunoscut în întreaga ţară şi chiar în alte ţări. Ne punem şi noi întrebarea: Ce face să fie atât de specială această localitate?

Wuzheng se situează în estul Chinei. De la Shanghai, Hangzhou şi Suzhou se poate ajunge cu maşina într-o oră. La fel ca multe alte localităţi din ţinutul de la sud de fluviul Yangtzi, Wuzheng este împânzit de străzi mici, întortocheate şi cursuri de apă. Casele sunt de regulă situate lângă apă. Deasupra râurilor sunt poduri mici, iar pe apă plutesc bărci cu acoperiş negru. Acest orăşel cu o istorie de peste 1 300 de ani seamnă foarte mult cu o pictură în tuş negru.

Pentru ca turiştii care vizitează Wuzhen să se bucure de condiţiile necesare, departamentul local de resort a rezervat o suprafaţă de 6 hectare ca zonă turistică aferentă.

Dl.Ni Amao, care lucrează într-o agenţie de turism locală, ne-a mărturisit:

„Zona turistică Wuzhen cuprinde vechiul cartier de locuinţe, zona culturală tradiţională, cartierul comercial cu prăvălii vechi şi cartierul cu mici restaurante unde turiştii pot degusta delicatesele tradiţionale şi gustări locale."

Cea mai cunoscută stradă din Wuzhen poartă numele Dongdajie. E o stradă veche, pavată cu plăci de piatră. Casele de pe ambele părţi ale străzii sunt jumătate pe mal şi jumătate pe stâlpii din lemn înfipţi în apa râului care curge în paralel cu strada.

Pe străduţele mici şi întortocheate, puteţi vedea numai case cu ziduri înalte, acoperite de trestii indiene, verzi şi azurii. Casele au, de obieci, curţi interioare, pavate cu pietre acoperite de muşchi verde datorită umezelii. În unele curţi se mai găsesc palmieri şi spaliere cu viţă de vie.

La Wuzhen, totul are legătură cu apă-casele sunt ridicate pe malul apei, podurile sunt pe apă, viaţa locuitorilor este legată de apă, transportul se face pe apă.

Ghidul nostru, domnişoara Gao Yuping, ne-a spus că la Wuzheng, în afară de funcţiile normale, podurile mai sunt purtătoare de obiceiuri locale:

„La noi podurile au forme diferite: plate, cu arcuri sau în formă de galerie. Ele sunt stâns legate de obiceiurile localnicilor. Cu ocazia Sărbătorii Lampioanelor, trebuie să concepem un traseu, ca să trecem peste 10 poduri diferite ce simbolizează norocul şi fericirea în tot cursul anului".

La Wuzehn sunt multe poduri. Pe o porţiune de 700 de metri a unui râu, am găsit nu mai puţin de 8. Probabil din cauză că au fost construite în diferite perioade, ele au stiluri cu totul diferite, până şi treptele diferă de la unul la altul. Localnicii stau de vorbă pe malul râului cu poduri şi beau liniştit ceaiul.

Moşul Sheng Baojiang are peste 90 de ani. Zilnic vine la galeria de pe mal şi stă la taifas cu prieteni vechi. Ne-a spus că s-a născut la Wuzhen. La început a fost ţăran. După proclamarea Chinei Noi, a lucrat în comerţ până a ieşit la pensie:

„Sunt toată ziua liber. Îmi place să stau la taifas aici. Viaţa este bună. N-am probleme cu mâncarea şi îmbrăcămintea. După ce Wuzhen a devenit o localitate turistică, aici vin tot mai mulţi ca să admire priveliştea de la noi. Avem un orăşel vechi, bine conservat, tipic pentru ţinutul apei".

Wuzhen seamnă cu un tablou sub forma de sul care se desfăşoară încetul cu încetul. În camera fotoreporterului şi în ochiii vizitatorilor se înşiră pe rând bărci, poduri mici, case.... Wuzhen este o localitate de vis, una de neuitat.