Un împărat din Dinastia Qing avea o soție, împărăteasa, şi zeci de concubine. Însă, este foarte interesant ce criterii erau impuse pentru a fi concubina împăratului.

O dată cu împlinirea vârstei de 14 ani împăratul urma să se căsătorească. Tinerele din întregul teritoriu imperial cu vârste între 12 și 18 ani erau înregistrate la administraţiile locale pentru a fi alese de eunuci şi demnitari pentru a ajunge la curtea imperială.

În prima etapă, aproximativ 1.000 de domnişoare erau fi eliminate de pe lista candidatelor din cauza istoriei din familia din care proveneau sau a taliei. Spre exemplu, o fată cu un tată depravat sau ea era prea lată sau subţire în talie, ori prea înaltă sau nu atingea înălţime medie, nu avea nicio şansă să servească la curtea imperială.

A doua etapă era și mai strictă. Candidatele erau analizate cu mare atenţie de eunuci. Examinatorii erau atenți la limpezimea ochilor, părul strălucitor, pielea netedă și catifelată. Cele care nu aveau fluență în vorbire și fără maniere erau descalificate.

După ce fetele treceau cu bine peste aceste criterii, eunucii măsurau lungimea şi lăţimea braţelor candidatelor, iar dacă nu erau în conformitate cu standardele vremii erau eliminate de pe lista finală.

Alegerea finală era făcută de împărat sau împărăteasă. În unele cazuri decideau împreună. Fetele trebuiau să răspundă la diferite întrebări adresate de împărat despre familia din care provin şi educaţia primită. După examinare, unele fete puteau fi concubine sau chiar împărăteasă, iar celălalte fără prea mult noroc erau încredințate prinţilor sau rămâneau la Palatul Interzis să servească împăratul şi concubinele.