Profesorul Wang Yao

Schimburile cinematografice chino-române au jucat și joacă în continuare un rol important în promovarea cunoașterii reciproce a popoarelor chinez și român, în întărirea prieteniei comune. Premierul Li Keqiang a arătat la 27 noiembrie 2013, în discursul rostit la Parlamentul României că „schimburile culturale chino-române au fost rodnice. ,Valurile Dunării' și alte filme românești sunt amintite mereu cu mare plăcere de cetățeni de rând chinezi".

Atât în China, cât și în România, există specialiști care cercetează schimburile cinematografice chino-române din ultimii 70 de ani. Ei s-au concentrat cu multă tenacitate și pasiune asupra acestei ramuri de cercetare puțin cunoscute, câștigând respectul publicului și contribuind la intensificarea acestor schimburi.

Printre ei, se numără tânărul cercetător chinez Wang Yao, profesor al Facultății de Filmologie de pe lângă Academia de Film din Beijing, cercetător al Institutului de Cercetare a Culturii Cinematografice din China. El a dedicat aproape opt ani cercetării filmului românesc. În 2017, proiectul „Istoria schimburilor cinematografice chino-române (1949-2016)" a fost selectat de Fondul Național pentru Științe Sociale din China. Recent, împreună cu colegele Zhang Qian și Felicia Nina Gherman, am luat un interviu profesorului Wang Yao, invitându-l să ne dezvăluie noua evoluție a proiectului său de cercetare și noi informații despre schimburile cinematografice dintre cele două state.

Deschis și sincer, Wang Yao a recunoscut că procesul său de cercetare este destul de dificil și că se va focaliza pe pasiunea spectatorilor din ambele state față de filme din țara cealaltă.

„Fac în continuare documentare, ceea ce este destul de dificil. Doresc să plasez filmul românesc vechi pe sistemul cultural logic de atunci. În trecut, am avut o ipoteză că peliculele românești introduse înainte de 1989 în China au influențat într-un anumit sens unele tipuri de filme chinezești. Totuși, conform cercetărilor făcute până acum, am conștientizat că influențele sunt foarte limitate. De pildă, eu nu pot stabili că un element dintr-un film chinezesc de atunci a fost folosit după vizionarea unui anumit film românesc. În anii' 80 ai secolului trecut, au fost realizate destule filme distractive chinezești care s-ar inspira din variate filme străine. De aceea, probabil am să-mi orienteze cercetările spre „pasiunea amatorilor de film". De pildă, multor spectatori chinezi le-a plăcut foarte mult filmul 'Valurile Dunării', care a influențat într-o anumită măsură filmul chinezesc pe tema membrilor P.C. Chinez, care au lucrat, în secret, în zonele aflate sub controlul Partidului Kuomintang sau al agresorilor niponi, înainte de proclamarea R.P. Chineze. Nu se poate dovedi că filmul românesc reprezintă unica inspirație pentru un anumit film chinezesc. În acea vreme, filmele polițiste și filmele istorice, în care personajele etalau frumoasele costume antice, regizate de directorul Sergiu Nicolaescu, erau binevenite în China. Dar nu se poate defini cât de mult au influențat filmul chinezesc de atunci. De aceea, probabil că cercetarea mea se va concentra asupra spectatorilor."

 Profesorul Wang Yao dă un interviu RCI

Wang Yao este doctor în filmologie și conducător de teze de masterat. El a obținut titlul de Master în management cultural al Facultății de Artă din cadrul Universității Peking. Apoi, a luat titlul de Doctor în teoria creației cinematografice al Facultății de Regie din cadrul Academiei de Film din Beijing. În 2015, a început să lucreze la Facultatea de Filmologie de pe lângă Academia de Film din Beijing și la Institutul de Cercetare a Culturii Cinematografice din China. Este membru al Asociației pentru Promovarea Filmului Asiatic (NETPAC). Este membru al echipei de selecție a filmelor care sunt proiectate și promovate în secțiunile competiționale ale Festivalului Internațional de Film de la Beijing și Festivalului Internațional de Film de la Shanghai.

În interviu, el a explicat de ce manifestă un interes așa de mare față de influența filmelor române în China. După el, filmele străine dublate ocupă o poziție importantă în istoria filmului chinezesc și trebuie cercetate cu atenție, pentru că filmul este global.

„Doresc să discut cu specialiști în istoria Chinei care au scris mult despre regizori, despre filmele lor, despre semnificația socială și sistemul industrial în realizarea acestor pelicule. M-am specializat în managementul industriei culturale la masterat. Mă interesează ce filme străine au fost proiectate în cinematografele chineze, ce filme străine au stârnit mare interes în China, dacă aceste pelicule au produs sau nu mari influențe asupra creației cinematografice chinezești și cum s-a format o cultură cinematografică. Doresc să discut cu alți specialiști de profil dacă filmul dublat trebuie scris în istoria filmului chinezesc din punctul de vedere al cercetării industriale, spectatorilor și chiar al creației. Putem constata foarte clar influențele filmului sud-coreean. Am abordat recent cu alți specialiști tema ，Filmul sud-coreean, ca model'. De pildă, filmul chinezesc ，Dying to Survive' a fost influențat foarte mult de filmul sud-coreean, indiferent dacă este vorba despre tehnici de turnare sau de stilul artistic. Am invitat și regizori sud-coreeni să facă filme în China. Cum să includem filme străine în cercetarea istoriei filmului chinezesc, din punct de vedere cultural, industrial și al creației? La primul curs de filologie predat de mine, prima propoziție trebuie să fie „Filmul este global". Deși filmul este o industrie națională, fiind realizat în limba oficială a unei țări și care cuprinde multe elemente naționale, trebuie pus într-o sferă globală ca să fie analizat."

Din acest motiv, Wang Yao dorește mai multe comunicări și colaborări cu cercetători români. Datorită faptului că în cadrul doctoratului său a făcut timp de șase luni o specializare la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale" (UNATC) din România, fiind un bun cunoscător de limba engleză, a făcut cunoștință cu mulți cineaști români, din care unii îi sunt buni prieteni.

Wang Yao a luat cuvântul la un simpozion dedicat regizorului român Lucian Pintilie, organizat în aprilie 2019 de către Academia de Film din Beijing

Cercetătorul Marian Țuțui este unul din aceștia. Cartea sa „O scurtă istorie a filmului românesc" a fost tradusă de profesorul Wang Yao, el participând, în 2017, la un simpozion cinematografic organizat la Beijing, la invitația profesorului Wang, care așteaptă mai multe schimburi științifice cu Marian Țuțui.

„Profesorul Marian Țuțui cercetează, în ultimii ani, filme străine proiectate între anii 1945 și 1989, în România. Astfel, el pune pelicule chinezești într-un context integrat. Este imposibil ca specialiștii din afara României să facă asemenea cercetări, deoarece n-are nici un sens ca atenția noastră să se focalizeze doar pe filmul chinezesc, ci trebuie să se lămurească logica generală a promovării filmelor străine în România în acea perioadă. În afară de istoria filmului, informațiile despre istoria politică și culturală a României sunt necesare și ele. De aceea, aș dori să fac mai multe schimburi științifice cu profesorul Tuțui."

Regizorul Wang Yao a obținut în 2015 titlul de Doctor în cinematografie, cu o teză care are 140.000 de caractere. Referatul său focalizează filmele românești din 2000, care cuprind filme din "noul val românesc". Pentru a scrie această teză, profesorul Wang Yao a vizionat peste 200 de filme românești. În ultimii opt ani, el a publicat un număr de teze, traduceri și interviuri privind filmul românesc, în renumite reviste științifice chineze și străine. Profesorul Wang declară cu bucurie că teza sa a fost publicată într-o foarte prestigioasă revistă științifică chineză.

„Am scris o serie de referate privind filmul românesc și schimburile cinematografice chino-române. O teză despre ,noul val românesc' a fost publicată în 2018 în revista ,Literature & Art Studies', cea mai importantă revistă științifică privind teoria artistică din China. Am explicat clar, din punct de vedere științific, termenul din limba engleză ,ostalgie'. În trecut, termenul s-a referit doar la nostalgia din Germania de Est, dar am încercat să extind sfera acestuia în toate fostele țări europene ce au urmat drumul socialist, înainte de 1989. Am constatat astfel nostalgia și în filme chinezești, precum în ,The Summer is gone'. Îmi place foarte mult acest film, care este foarte reușit, dar plin de nostalgie. Filmul ,The piano in a factory' cuprinde perfecte elemente nostalgice. De aceea, ideile de creație cinematografică sunt globale."

Potrivit cercetării făcute de profesorul Wang, 76 de pelicule româneşti au fost traduse și dublate în limba chineză între anii 1953-1994, fiind proiectate de nenumărate ori în cinematografele chineze. Într-o oarecare măsură, filmul românesc a fost un catalizator pentru renașterea filmului chinezesc, după încheierea Marii Revoluții Culturale. Din 2005, "noul val românesc" a captivat atenția cineaștilor și amatorilor chinezi de film. Se poate spune că mulți chinezi au știut despre istoria și datinile României, prin vizionarea filmelor din această țară.

În ceea ce privește promovarea filmului chinezesc în România, conform calculelor preliminare făcute de profesorul Marian Țuțui, din 1949, de la proclamarea R.P. Chineze, aproape 200 de filme chinezești au fost proiectate în România. În ultimii ani, în cele două ţări, au fost organizate festivaluri sau săptămâni de film. În septembrie 2016, în România a fost organizat Festivalul Filmului Chinezesc, care i-a avut ca oaspeți de onoare pe actorul Jackie Chan și actrița Zhang Ziyi. Multe mijloace de informare în masă românești au relatat amplu despre acest festival. În ultimii ani, în România au fost organizate Săptămâna Filmului din Zhejiang și Săptămâna Filmului din Vestul Chinei.

Wang Yao (primul din stânga), la sesiuni de întrebări şi răspunsuri între public şi specialiştii români şi chinezi invitaţi la proiecția filmului „Reconstituirea" în regia marelui maestru român al filmului, Lucian Pintilie

Profesorul Wang Yao susține că festivalurile de film vor constitui principala cale de promovare a filmelor chineze în România, și invers.

„Aștept că prin festivalurile de film din ambele țări, astfel de schimburi cinematografice să fie intensificate. Pe piață, este mai greu, deoarece spectatorilor obișnuiți le-ar place și mai mult filme comerciale. În România sunt doar ceva mai mult de 70 de cinematografe. Chiar dacă este vorba despre cinematografele române pentru filme artistice, sunt proiectate mai ales cele europene."

Wang Yao ne-a împărtășit cu emoție o veste interesantă în această privință.

„În partea chineză, Alianța de Proiectare a Filmelor Artistice din China a cumpărat dreptul de proiectare a filmului românesc ,Ana, mon amour' de Călin Peter Netzer și l-a proiectat la Centrul de Arhive Cinematografice din China, în octombrie 2017. Biletele au fost vândute pe site-ul ,Taopiaopiao', a cărui adresă este https://dianying.taobao.com/. Este primul film românesc din 1994 care a fost proiectat în cinematografele chinezești, în timpul din afara festivalurilor de film."

Filmul reprezintă o importantă panglică culturală dintre diferite țări, fiind o punte ce leagă inimile diferitelor popoare. În ultimii 70 de ani, de la stabilirea relațiilor diplomatice între China și România, schimburile cinematografice între cele două țări nu s-au oprit. În iunie 2017, Festivalul Internațional de Film din Shanghai și Festivalul Internațional de Film de la Transilvania (TIFF) au încheiat memorandumul de colaborare culturală și cinematografică „O centură, un drum".

În iunie 2018, TIFF a aderat la Alianța Festivalurilor de Film „O centură, un drum". Profesorul Wang Yao a opinat că deși cineaștii chinezi și români au declarat că sunt interesați de realizarea unor coproducții, totuși mai trebuie să depășească destule dificultăți.

„Producătorul Duan Peng de la Grupul de Film din Xi'an dorește să deruleze proiecte de coproducție cu cineaști români. El are niște idei frumoase, de exemplu o poveste despre un ţăran român și un muncitor chinez de construcție. Dar, există diferențe foarte mari între China și România în ce privește procedurile de realizare a filmului. De aceea, este puțin dificilă punerea în aplicare a acestui plan."

Președintele Xi Jinping a arătat că „relațiile dintre două țări nu pot fi dezvoltate decât prin cunoașterea și înțelegerea reciprocă a celor două popoare, iar înțelegerea reciprocă se bizuie pe schimburile sufletești între persoane."

La încheierea emisiunii de astăzi, doresc să prezint respectul nostru față de cercetătorii și cineaștii chinezi și români, care au pus câte o cărămidă pentru schimburile sufletești dintre popoarele noastre. Le urăm și mai mult succes!