Ruine de la Erlitou

Dinastia Xia (sec. XXI - XVI î.e.n.) este prima atestată în istoria Chinei, însă din cauza puținelor documente descoperite, existența acesteia ridică multe controverse în rândul specialiștilor. Conform cercetărilor arheologice și de documentare, ruinele de la Erlitou, provincia Henan, ce datează de peste 3500-3800 de ani, ar fi ale capitalei dinastiei Xia. Aici au fost săpate cele mai vechi palate imperiale, cele mai vechi drumuri urbane, cele mai vechi ateliere de prelucrare a bronzului și turcoazei, înregistrându-se și o serie de invenții importante și concepte politice valoroase.

Situl Erlitou se află în orașul Yanshi al provinciei Henan din centrul Chinei și se întinde pe o suprafață de trei milioane de metri pătrați. A fost descoperit în anul 1959 de o echipă de specialiști condusă de cunoscutul arheolog chinez Xu Xu. Săpăturile arheologice care au urmat au dus la rezultate importante. În 1977, Xia Nai, un alt renumit arheolog chinez a numit aceste descoperiri „cultura Erlitou".

Un vas fără niciun mâner, găsit la situl de la Erlitou

De fapt, printre obiectele scoase în urma săpăturilor se numără și cele referitoare la culturile Yangshao și Longshan, care datează de aproximativ 5000 de ani, precum și cele din dinastia Zhou de Est (770-256 î.e.n.) și dinastia Han de Est (25-220 e.n.). Dar cele mai multe descoperiri arheologice de aici vizează dinastia Xia.

În acest sit au fost găsite palate, locuințe, ateliere de prelucrare a ceramicii și a bronzului, pivnițe, morminte și alte așezări umane, precum și obiecte din piatră, ceramică, jad, bronz, os și scoici.

Zhao Haitao, șef adjunct al echipei de la Erlitou a Institutului de Arheologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale

Zhao Haitao, șef adjunct al echipei de la Erlitou a Institutului de Arheologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, a arătat că situl poate fi împărțit în regiunea centrală și în zone obișnuite. În regiunea centrală, drumurile principale au forma caracterului chinezesc "井" (fântână), care dispune de două linii orizontale și două linii verticale. Aceasta reprezintă cea mai veche rețea de drumuri urbane din istoria Chinei. Pe acestea au fost descoperite, de asemenea, cele mai vechi urme de cărucior cu două roți. În groapa de săpături nr. 5 a fost aflată o casă cu cel puțin patru rânduri de camere și patru curți. Zhao Haitao susține că aceasta constituie originea palatului chinezesc. Astfel, s-a dovedit faptul că tipul arhitectural, în care o casă are mai multe rânduri de camere și mai multe curți a existat încă de acum mai bine de 3000 de ani. Zhao Haitao:

„După dinastiile Shang (sec. XVI-XI î.e.n.) și Zhou (1046-256 î.e.n.), până la dinastiile Ming (1368-1644 e.n.) și Qing (1616-1912 e.n.), majoritatea palatelor chinezești dispuneau de mai multe curți. Acest tip arhitectural datează din perioada Erlitou."

Două vase cu mânere, găsite la situl de la Erlitou

La situl de la Erlitou au fost descoperite numeroase vestigii și obiecte, cum ar fi cea mai veche grupă de instrumente muzicale din bronz, cel mai vechi atelier de turnat obiecte din bronz și cel mai vechi atelier de prelucrare a obiectelor din turcoază, ce au o valoare istorică, artistică și științifică aparte. Expertul Zhao Haitao a declarat că în conformitate cu aceste descoperiri, situl de la Erlitou constituie cele mai vechi ruine ale unei capitale de dinastie. El a spus:

„La situl de la Erlitou s-au înregistrat multe descoperiri însemnate, care atestă că aici a fost o capitală, a cărei perioadă și a cărei poziție coincid cu cele ale unei capitale din perioadele mijlocie și finală ale dinastiei Xia, însemnate în cărți vechi. Unii cercetători consideră însă că era un oraș la nivel de capitală din dinastia Shang. Astfel, situl de la Erlitou este unul esențial pentru cercetarea dinastiilor Xia și Shang, precum și a cumpenei dintre cele două dinastii."

Bucăți din ceramică

Între anii 2001-2016, a fost stabilit proiectul de cercetare a originii civilizației chineze și dezvoltării din primii ani ai acesteia. Pe acest parcurs, arheologii au găsit o serie de „invenții" importante și concepte politice închegate în acestea. De pildă, arme, instrumente, obiecte din jad și piatră din timpuri străvechi au trecut de la destinațiile uzuale la cele ceremoniale. Astfel, n-au mai fost arme sau instrumente, ci lucruri ce simbolizau concepte politice și protocoale ale unei dinastii din centrul Chinei. Un alt exemplu, un set de obiecte din bronz dovedește că ideea politică potrivit căreia diferențele ierarhice pot fi întruchipate prin deosebirile existente între obiecte din bronz, își are originea la Erlitou. Acesta a depășit cu mult imaginația specialiștilor. Wang Wei, expert al Institutului de Arheologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale a declarat:

„Din punctul de vedere al timpului, spațiului, amplorii și influențelor sale asupra întregii Chine, fenomenele de la situl Erlitou sunt imperiale. Ținând cont de consemnările din cărțile antice, este posibil ca aceste ruine să fie aparținut dinastiei Xia. Deși nu au fost găsite încă dovezi scrise exacte, totuși, acest lucru nu afectează investigațiile noastre asupra timpului, locului, amplorii și caracterului acestuia, și asupra etapei sale istorice și politice."

O placă ornamentală din bronz, găsită la situl de la Erlitou

Arheologi susțin că apariția unui stat cu capitala la Erlitou presupune tranziția de la epoca țărilor mici incipiente, ce datează din perioada anilor 4000-2357 î.e.n., la epoca regatelor (2357-221 î.e.n.). Acesta a pus și bazele civilizației bronzului și bazele ritualurilor și muzicii din dinastiile Shang și Zhou.

Din cele aproape 10.000 de obiecte săpate la situl de la Erlitou, majoritatea acestora sunt din ceramică. Guo Chenguang, maistru al Institului de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale răspunde de refacerea acestora. El a spus că această muncă este mai dificilă decât ar fi crezut și cuprinde trei proceduri.

„Începem de la o bucată, aleasă din mii de bucăți de ceramică, dintr-o groapă. Apoi căutăm alte bucăți, în conformitate cu desenele, materialul și culoarea primei bucăți. Le punem la un loc și le lipim împreună pentru a face un obiect original. Dacă bucățile sunt greu de găsit, realizarea unui obiect necesită 2-3 zile."

Un cuțit din jad, găsit la situl de la Erlitou

Wang Hongzhang, maistru superior al institutului a remarcat faptul că nu este deloc ușor să faci săpături în ruinele unei capitale de acum 3000 de ani.

„După ce palatele s-au transformat în ruine, au suferit distrugeri umane. De pildă, un canal de drenaj cu o lățime de trei metri din dinastia Han (202 î.e.n.-220 e.n.) împarte ruinele în două. În timpul săpăturilor făcute de noi, am început de la vestigii din epoci mai recente. Relieful complicat a îngreunat și el săpăturile."

 Un ibric din bronz

Potrivit estimărilor, Muzeul Ruinelor de la Erlitou va fi deschis publicului în octombrie 2019 și va cuprinde aproape 40.000 de exponate găsite în ultimii 60 de ani acolo și în zonele din apropierea acestora, care vizează cultura Erlitou. În muzeu vor fi găsite și documente scrise, picturi și videoclipuri de referință, incluse în proiectele de cercetare a cronologiei din dinastiile Xia, Shang și Zhou și a originii civilizației chineze. De asemenea, va fi construit simultan și un parc dedicat ruinelor de la Erlitou, cu o suprafață de 41 de hectare. În parc, vizitatorii vor putea viziona vestigiile zidului orașului imperial, palatelor, drumurilor în forma caracterului chinezesc „井", atelierelor de prelucrare a bronzului și turcoazei și altele.