Actorii operei în stil Beijing „Șerpoaica albă Bai Suzhen" sunt chemați în scenă.

În 5 și 6 ianuarie, opera în stil Beijing „Şerpoaica albă Bai Suzhen" în distribuția artiștilor Operei în stil Beijing din China a fost prezentată în orașul italian Cesena, având ecouri puternice. Datorită schimburilor culturale tot mai aprofundate și frecvente cu străinătatea, opera în stil Beijing, o comoară a națiunii chineze a stârnit pasiune în rândul tot mai multor străini.

În seara zilei de 5 ianuarie, în sala de spectacole a Teatrului Orașului Cesena, plină până la refuz, răsunau din când în când aplauze și aclamații. Pe scenă, actorii și actrițele Operei în stil Beijing din China prezentau piesa clasică „Şerpoaica albă Bai Suzhen". De la primul act, numit „Împrumutul umbrelei pe malul Lacului de Vest", până la ultimul act, intitulat „Podul Duanqiao", timp de două ore și 40 de minute, spectatorii italieni au trăit această frumoasă poveste de dragoste și sentimentele protagoniștilor. Tehnicile actorilor în interpretare, declamaţie, mişcare și arte marţiale, toate specificele operei în stil Beijing, precum și scenografia și efectele sonore i-au impresionat profund. Doamna Sara era printre spectatori:

„Opera este fantastică. Interpretarea actorilor este la fel de elegantă precum o poezie. Este foarte plăcută la auz. Sunt extrem de înduioșată. M-a încântat foarte mult scena care cuprinde mai multe momente de acrobație. Cred că în timp ce personajele se luptă între ele pe scenă, inimile spectatorilor sunt tulburate, deoarece se gândesc la întâmplările din viața lor. Această operă ne-a pus în fața lumii spirituale a chinezilor, nu în cea plină de raționalism a unui sistem bine așezat."

Opera „Şerpoaica albă Bai Suzhen" redă o poveste înduioșătoare. Se spune că în munţii Emei trăiau în vremurile de demult, două şerpoaice, una albă şi cealaltă verde. Atrase de viaţa pământenilor, jivinele s-au transformat în două fete frumoase, şi-au luat numele Bai Suzhen şi Xiao Qing şi au coborât de pe munte în Hangzhou, pe malul Lacului de Vest.

Tot inspectând curioase viaţa oamenilor, au ajuns pe podul Duanqiao, moment în care a început să plouă. S-au adăpostit sub o salcie, când a apărut un tânăr cu o umbrelă. Băiatul, pe nume Xu Xian, văzând fetele stând sub salcie, le-a oferit umbrela. Mai mult, a plătit unui barcagiu să le ducă acasă. Mulţumindu-i, Bai Suzhen l-a rugat să vină a doua zi la ea acasă, să-i înapoieze umbrela. În ziua următoare, tânărul s-a înfăţişat la casa lui Bai, de pe malul Lacului de Vest. Tot povestind, Bai a aflat că Xu a rămas de mic orfan de ambii părinţi şi că locuia la sora lui, care avea o farmacie. Bai s-a îndrăgostit de Xu şi s-a măritat cu el.

După nuntă, cei doi şi-au deschis propria farmacie, iar clienţii au început să le treacă pragul, pentru că Bai se pricepea de minune să prepare leacuri. În templul Jinshan din Zhenjiang, trăia un călugăr budist pe nume Fa Hai care şi-a dat seama imediat că Bai Suzhen era o şerpoaică vrăjitoare, periculoasă din punctul lui de vedere, aşa că a încercat să-l convingă pe Xu să se despartă de ea.

Într-o zi, Fa Hai a venit la Xu Xian acasă şi i-a spus direct că nevasta lui e o şerpoaică. Xu n-a vrut să-l creadă, aşa că Fa Hai i-a propus ca în 5 Mai, zi de sărbătoare, să-i ofere soţiei câteva pahare de vin cu sulfat de arsen. Aşa va putea vedea adevărata înfăţişare a femeii.

În 5 Mai, după tradiţie, toate familiile beau vin cu sulfat de arsen, însă şerpii fermecaţi nu pot suporta această băutură. Xiao Qing i-a propus lui Bai să se retragă amândouă în munţi, dar Bai nu a putut renunţa la soţul ei. De teamă că Xu le va bănui, au fost nevoite să se prefacă bolnave.

Rolurile Bai Suzhen și Xiao Qing, interpretate de două actrițe de operă în stil Beijing.

Xu, deşi nu credea în spusele lui Fa Hai, i-a oferit soţiei un pahar de vin cu sulfat de arsen, aşa cum era obiceiul. Bai n-a putut să-l refuze. După ce a băut, a început să se simtă foarte rău şi nu se mai putea ţine pe picioare. Xu a ajutat-o să se culce şi a plecat apoi la bucătărie să-i facă o supă pentru a-şi reveni. Când a venit cu supa, a găsit în pat un şarpe alb uriaş. De groază, lui Xu i-a cedat inima. După ce s-a trezit, Bai Suzhen şi-a dat seama că soţul ei a murit din cauză că a văzut-o aşa şi a cuprins-o disperarea. Şi-a lăsat soţul în grija lui Xiao Qing şi a plecat în Munţii Sfinţi să fure ciuperca Lingzhi, singura care-i putea reda viaţa soţului ei. Nu i-a fost uşor să urce pe munte pentru că era însărcinată în şapte luni. Ajunsă acolo, a fost descoperită de străjerii care păzeau ciupercile şi are loc acolo o luptă crâncenă. În cele din urmă, Nanjixiaweng, zeul muntelui, mişcat de dragostea şi spiritul de sacrificiu dovedit de Bai, i-a dat ciupercile pentru a-şi salva soţul. Xu Xian a înviat şi ca să-l lecuiască de spaimă, Bai a atârnat pe grindă o eşarfă albă lungă ca un şarpe şi l-a chemat pe Xu să vadă ce l-a speriat de fapt. Lui Xu i-a trecut bănuiala şi cei doi soţi s-au împăcat.

Călugărul însă nu s-a lăsat bătut, iar când Xu Xian s-a dus la templul Jinshan, Fa nu l-a mai lăsat să plece. Bai Suzhen a venit cu Xiao Qing la templu, să-şi ia soţul acasă. În lupta cu Fa Hai, Bai a fost învinsă. Cu ajutorul unui călugăr tânăr, Xu Xian a fugit din templu şi şi-a găsit soţia lângă podul Duanqiao. Bai Suzhen a recunoscut că este o şerpoaică transformată, însă Xu Xian, iubindu-o foarte mult, s-a jurat că indiferent ce era în realitate, va trăi cu ea până la adânci bătrâneţi.

Cei doi s-au întors acasă. Peste puţin timp, Bai Suzhen a născut un băiat, iar când acesta a împlinit un an, a reapărut şi Fa Hai. Cu toate că l-au implorat, Fa Hai a chemat oastea din cer să o aresteze pe Bai şi a închis-o sub pagoda Leifeng de pe malul Lacului de Vest.

Xiao Qing a fugit în munţii Emei unde s-a antrenat din greu, învăţând să se lupte. S-a întors acasă, l-a învins pe Fa Hai şi a eliberat-o pe Bai Suzhen.

Reprezentațiile au fost realizate de Fundația de Teatru din Emilia-Romagna și Opera în stil Beijing din China. Trupa Nr.1 a Operei a format un grup puternic de actori pentru această reprezentație, care cuprinde peste 20 de actori din categoria I la nivel național. Ei au ales opera „Șerpoaica albă Bai Suzhen", având în vedere faptul că aceasta a fost prezentată din 1952 și până azi de nenumărate ori în țări străine și a stârnit mari vâlve. Directorul artistic al Operei în stil Beijing din China, renumitul actor în opera în stil Beijing, Yu Kuizhi, a subliniat că dorința de a avea o viață fericită întruchipează sentimentele comune ale tuturor oamenilor, fiind totodată o temă culturală mereu de actualitate. El a spus:

„,Șerpoaica albă Bai Suzhen' reflectă, într-o poveste mitologică, frumusețea pământenilor și specificul artistic al operei în stil Beijing, ce se poate rezuma la patru aspecte: interpretare, declamaţie, mișcare și acrobație. Această operă cuprinde roluri variate din cele patru categorii: Sheng (masculin), Dan (feminin), Jing (roluri de bărbaţi cu faţa pictată policrom) și Chou (bufoni). În ,Șerpoaica albă Bai Suzhen', spectatorii vot vedea farmecul artistic distinct al operei în stil Beijing."

Înainte de reprezentație, actorii care interpretează rolurile Bai Suzhen și Fa Hai se întâlnesc cu spectatorii italieni, prezentându-le intrigile piesei și răspunzând la întrebări.

Pentru ca spectatorii italieni să înțeleagă mai bine această piesă, înainte de reprezentație, trupa de actori a organizat o conferință de presă specială și un colocviu despre opera în stil Beijing. Actorii principali s-au întâlnit cu spectatorii, au prezentat caracteristicile rolurilor jucate de ei și cunoștințe fundamentale despre opera în stil Beijing. Directorul Yu Kuizhi a afirmat că prezentarea operei în țări străine a însemnat pentru ei acumularea de experiențe valoroase:

„Pentru reprezentațiile din străinătate, a trebuit să îmbogățim coregrafia. Pentru spectatorii chinezi, nu trebuie să suplimentăm opera cu alte acte. Dar în reprezentațiile dedicate altor țări, le-am cerut actorilor să exagereze, într-o anumită măsură, acțiunile lor, inclusiv privirile. De pildă, în actul ,Împrumutul umbrelei pe malul Lacului de Vest', spectatorii chinezi știu foarte bine că Bai Suzhen și Xiao Qing se plimbau cu o barcă pe Lacul de Vest. Dar spectatorii străini nu știu acest lucru. Din cauza divergențelor culturale, este necesară exagerarea într-o măsură corespunzătoare a limbajului scenic, pentru ca spectatorii străini să înțeleagă imediat că personajele erau într-o barcă."

Pregătirile ample ale trupei nu au fost zadarnice. Actorii au avut un succes real în Italia. Directorul Teatrului Alessandro Bonci, Franco Pollini, a spus că reprezentațiile au atins un nivel artistic uluitor:

„Piesa a fost superbă și a depășit așteptările noastre. Pentru mine, cel care a văzut pentru prima dată o operă în stil Beijing, a constituit o experiență zguduitoare. Am văzut că și alți spectatori au fost încântați de excelența acestei reprezentații."

Concomitent cu prezentarea pe scena italiană a piesei „Şerpoaica albă Bai Suzhen", Trupa Nr. 2 a Operei în stil Beijing din China a demarat turneul în Italia al piesei „Turandot", o adaptare a artiștilor chinezi și italieni a operei compozitorului italian, Giacomo Puccini. Directorul Yu Kuizhi a remarcat că în afară de moștenirea repertoriului tradițional, opera sa aduce elemente noi, inclusiv coproducții chino-străine. Artiștii chinezi ai operei în stil Beijing încearcă să facă să dispară ceea ce este vechi, ca să apară ceea ce este nou. Profesor în teatru asiatic al Universității Bologna din Italia, Matteo Casari, a opinat că bogatele repertorii și formele de prezentare ajută la acceptarea de către tot mai mulți străini a operei în stil Beijing:

„În ultimii zece ani, multe piese de operă în stil Beijing au fost puse pe scena italiană. Deși au fost prezentate sporadic, totuși, fiecare spectacol a avut efecte imediate și a captivat miraculos mulți spectatori, chiar dacă îl vizionau pentru prima dată. Sperăm că în Italia va fi format un grup de amatori ai operei în stil Beijing."