Eveniment de promovare a cărții „China în povestiri"

,,Un tărâm geografic și spiritual fabulos îmi deschidea porțile maiestuoase în 31 mai 2011. China mă primea acasă la ea, devoalându-mi nepieritoarea sa cultură în experiențe de viață. În ţara valorilor promovate de Confucius, care dăinuie și azi, primul lucru ce m-a impresionat profund a fost ospitalitatea excepțională a chinezilor…"

Această descriere literară a fost preluată din cartea „China în povestiri" scrisă de expertul şi jurnalistul român al redacției noastre, Felicia Nina Gherman, iar cea care a citit fragmentul este Zhao Geng, o studentă din anul III la Catedra de limba română a Institutului de Limbi și Culturi Europene al Universității de Studii Străine din Beijing (BFSU). Momentul face parte din evenimentul organizat, în 28 noiembrie, la universitate, intitulat ,,Cum povestim despre China în limba română", dedicat prezentării cărţii ei şi limbii române, studenţilor care învaţă această limbă şi profesorilor lor. Ninei i-au fost alături colegi, românologi chinezi, foşti diplomaţi chinezi în România, reprezentanţi ai Institutului Cultural Român de la Beijing, prieteni.

Felicia Nina Gherman ține o prelegere la eveniment

La evenimentul de promovare a cărții „China în povestiri", organizată de Institutul de Limbi și Culturi Europene şi de Centrul de Studii Româneşti al BFSU, Nina a prezentat conținutul și subiectul acesteia, precum și specificul limbajului folosit.

,,Volumul cuprinde 29 de povestiri despre oamenii Chinei de azi, care îşi continuă existenţa construind-o pe valorile tradiţionale, adaptându-se, în acelaşi timp, la influenţele actuale, căutând mereu soluţii la problemele specifice unei lumi aflată într-o schimbare vertiginoasă. ,China în povestiri' este o carte plină de viaţă, este o carte a detaliului, care conţine experienţele mele jurnalistice, trăirile şi emoţiile mele la întâlnirea cu locuri minunate şi oameni speciali."

Directorul adjunct al secției române a RCI, Li Xin, rosteşte un cuvânt

Directorul adjunct al redacției de limba română a Radio China Internaţional, Li Xin, care a asigurat traducerea majorităţii dialogurilor Ninei cu personajele descrise și cea mare parte a fotografiilor inserate, a vorbit despre caracteristicile acestei lucrări.

,,Ceea ce deosebeşte cartea Ninei de altele este tocmai prezentarea Chinei în povestiri. Autoarea îşi contopeşte sentimentele în fiecare cuvânt din texte, în fiecare eveniment pe care l-a trăit. Ea povestește cititorilor, cu tot sufletul, ceea ce a văzut, a auzit și cum simte ea China. Având un talent artistic deosebit, fiecare povestire a ei ne atinge inima. "

Amfitrionul şi iniţiatorul evenimentului, Dong Xixiao, directorul adjunct al Institutului de Limbi și Culturi Europene al BFSU

Volumul ,,China în povestiri" a fost finanțat de Radio China Internațional și a fost publicat de editura InDArt din București. Lansările organizate în București, Cluj-Napoca și Târgu Lăpuș, orașul natal al autoarei, au atras atenția presei și a publicului din România. Eugen Uricaru, fostul președinte al Uniunii Scriitorilor din România a scris în Cuvântul înainte: „Doar cine a avut la îndemână destul timp pentru a trăi în această țară încât să devină, măcar parțial, un locuitor al Chinei, poate să deslușească nu ceea ce pare ci ceea ce este astăzi China." Radu Vida, redactor-șef al cotidianului "Făclia de Cluj" a scris în comentariul său: „,China în povestiri' este o lectură agreabilă, în care autoarea coboară de pe meterezele solitare de la graniţele acestei uimitoare ţări, în profunzimea sufletului omenesc. "

Fostul director al Direcției pentru Euro-Asia a Departamentului Internațional al C.C. al P.C.Chinez, Li Ming, rostește un discurs

Cartea a fost apreciată, de asemenea, de participanții la eveniment. Cunoscutul românolog chinez, fostul director al Direcției pentru Euro-Asia a Departamentului Internațional al C.C. al P.C.Chinez, Li Ming, a spus în discursul său:

„Pe lângă destinul ei legat de China, autoarea a lucrat cu mult suflet și cu multă dragoste față de acest popor, de această țară. Alături de felicitările adresate doamnei Gherman, trebuie să le mulțumesc şi colegilor care lucrează împreună cu ea la Radio China Internațional. Fără efortul lor, fără efortul unui colectiv în spate, nu se poate ajunge la o asemenea calitate, la un asemenea nivel profesional."

Fostul consul general al Chinei la Constanța, Su Yanwen, rosteşte un cuvânt

Fostul consul general al Chinei la Constanța, Su Yanwen, a afirmat la rândul său că această carte are o semnificație foarte importantă, aducând contribuții la schimburile culturale dintre China și România.

„Anul viitor se vor împlini 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România. Îi dorim doamnei Nina și mai multe succese, la fel și altor colegi, să scrie mai multe lucrări, pentru ca mai mulți români să cunoască China de astăzi."

Profesorul român Petru Apachiței

Profesorul român al Catedrei de limba română a BFSU, Petru Apachiței a spus la eveniment:

„Cele 29 de povestiri din volum sunt rodul unei priviri atente. Noi facem în limba română distincția între „a se uita" și „a privi". Doamna Felicia Nina Gherman demonstrează că are un ochi sagace, a trăit perceperea peisajelor. Cartea este rodul unui suflet prea plin de frumosul pe care autoarea l-a cules din natura și din oamenii Chinei."  

Antonina Dragne-Ciuceanu, referent principal relații la Institutul Cultural Român de la Beijing, la eveniment

Antonina Dragne-Ciuceanu, referent principal relații la Institutul Cultural Român de la Beijing a declarat la eveniment:

„Toate textele ei sunt izvorâte din inimă și din pasiunea pe care o are pentru profesia ei, dar și pentru dragoste pe care o exprimă pentru oameni, pentru locuri și pentru tot ce este frumos în jurul nostru."

Mihaela Lotrean, doctorand român la Institutul de Predare a Limbii Chineze Vorbitorilor de Alte Limbi din cadrul Universității Peking, ia o cuvântare

La rândul ei, Mihaela Lotrean, doctorand român la Institutul de Predare a Limbii Chineze Vorbitorilor de Alte Limbi din cadrul Universității Peking, a spus:

„Știam că doamna Nina scrie o carte, avea acest plan şi abia o așteptam. Acum a devenit realitate. La început, spunea că are emoţii, dacă nu va ieşi bine, dar ştiam că o să scrie foarte bine, fiindcă are o experiență jurnalistă bogată și șapte ani în China."

Profesor de limba română la Universitatea de Limbi Străine din Tianjin, Liu Yizhe, a absolvit în iulie BFSU. Ea a făcut cu Nina un curs de jurnalism timp de un an la Catedra de limba română, invitată să predea de profesorii chinezi de aici. Iată ce a spus tânăra profesoară Liu:

„Am făcut cunoștință cu doamna Nina când eram studentă în anul IV. Ea a fost profesoara mea. Am o impresie foarte bună despre ea. Eu sper că această carte va avea o influență foarte importantă asupra relațiilor dintre China și România."

În a doua parte a evenimentului, Nina și specialiștii prezenți au discutat, apoi, cu studenții pe tema „Cum povestim despre China în limba română" .

Studenta Zhao Geng (fata care stă în picioare)

Studenta Zhao Geng a pus mai întâi o întrebare.

„Am fost în România anul trecut. Am citit poveşti și poezii şi am descoperit că istoria și cultura celor două state sunt foarte diferite, uneori mi-e greu să înţeleg unele lucruri despre România, despre limba română. Este greu să traduci multe cuvinte. De pildă cuvântul „armonie", cum să-l exprim mai bine din chineză în limba română."

Directorul adjunct al redacției române a RCI, Li Xin, a răspuns:

„În primul rând, un chinez trebuie să-şi înțeleagă bine cultura. Abia după ce ai înțeles bine cultura chineză, poţi să explici în limba română. Şi nu neapărat într-un simplu cuvânt, poţi explica, poţi descrie. Să explici ce înseamnă acel cuvânt."

Felicia Nina Gherman dă autografe participanților la eveniment

Șefa catedrei de limba română a BFSU, Pang Jiyang a opinat că în cazul în care se discută despre modalitatea de a povesti mai bine despre China în limba română, la fel de interesantă este tema legată de viziunea unui chinez față de schimbările din România:

„Am o propunere, pentru că acum două zile m-am întors din România. Am fost acolo pentru a participa la o conferință academică găzduită de Institutul Confucius din cadrul Universității din București. Am avut impresia că pe oamenii de acolo îi interesează foarte mult China. Dar pe chinezi îi interesează foarte mult toate schimbările din România. Cred că în acest domeniu, putem să colaborăm foarte mult."

La încheierea evenimentului, domnișoara Zhao Geng a exprimat dorința să scrie și ea o carte despre China în viitor:

„Am învăţat la acest eveniment că trebuie să citim despre China și în limba română, să știm exact istoria și cultura Chinei, apoi să încercăm să traducem în limba română. Trebuie să studiem și limba chineză și limba română cu mai multă tenacitate, apoi cred că în viitor voi putea să scriu o carte la fel ca doamna Nina. "

Studentul Ma Zhenghao citește un fragment din cartea „China în povestiri"

Să încheiem acest articol cu încă un fragment din cartea „China în povestiri", citit de Ma Zhenghao, student la limba română în BFSU:

„Marele Zid Chinezesc de la Huanghuacheng este un decor dramatic în care munții și apa se contopesc cu trăinicia legendară a acestuia. Porțiunea a fost restaurată în mare parte cu plăci mari de piatră, dar și-a păstrat originalitatea, la care se adaugă sălbăticia naturii și priveliștile cutezătoare."