Profesorul Feng Zhichen dând autografe tinerilor vorbitori chinezi de limba română

Ziua de 24 octombrie 2018 a fost una marcantă pentru schimburile culturale româno-chineze. În cadrul unei ceremonii organizate la Beijing, a fost lansat Marele Dicționar Român-Chinez, al cărui autor este renumitul românolog chinez Feng Zhichen. Fiind rodul muncii de peste 60 de ani, dicționarul cuprinde 80.000 de cuvinte din diferite domenii și constituie cea mai mare operă lexicografică de referință româno-chineză din lume de până acum. În minutele următoare vă vom vorbi despre ceremonia de lansare a acestei capodopere.

Feng Zhichen are 81 de ani și este profesor de limba română de la Institutul de Limbi și Culturi Europene al Universității de Studii Străine din Beijing. Între anii 1956-1961 a studiat limba şi literatura română, la Institutul de Limbi Străine Beijing. La absolvire, în 1961, s-a angajat în universitate şi a fost trimis la studii postuniversitare la Universitatea Bucureşti. Ulterior, în anul 1965, şi-a dat doctoratul în filologie.

De-a lungul anilor, profesorul Feng a tradus numeroase lucrări românești și a scris multe cărți despre limba și literatura română, precum: „Limba română", „Poezii şi proze alese ale lui Mihai Eminescu", „Literatura română", „Teatrul românesc" și „Literatura română contemporană". A redactat şi publicat în China, în colaborare cu alţi specialişti, "Dicţionar român-chinez" şi "Dicţionar chinez-român". Începând din anul 1993, a început să beneficieze de subvenţii speciale din partea Consiliului de Stat. În 2009, Asociația Traducătorilor din China i-a acordat titlul de "Traducător proeminent". În 2009, Ministerul de Externe al României i-a decernat Premiul pentru mari contribuții la relațiile chino-române. Menţionăm că, în 1968, când Radio China Internaţional a deschis programul în limba română, profesorul Feng a fost invitat să lucreze timp de doi ani în redacţia noastră, ajutând la corectarea şi stilizarea traducerilor.

Marele Dicționar Român-Chinez a fost publicat de prestigioasa Editură Comercială, care are o istorie de 121 de ani, fiind finanțat prin Fondul Național pentru Științe Sociale din China. Alături de cuvintele uzuale ale limbii române contemporane, dicționarul conține multe cuvinte vechi, cuvinte din dialect, zicale, termeni specializați din diferite discipline, abrevieri, neologisme și expresii latine.

Marele Dicționar Român-Chinez

Lansarea a avut loc la Biblioteca Universității de Studii Străine din Beijing. La eveniment au fost prezenți, printre alți, prorectorul Universității de Studii Străine din Beijing, Jia Dezhong, directorul Departamentului de limbi străine al Editurii Comerciale, Guo Ke, directorul Institutului de Limbi și Culturi Europene, Zhao Gang, și directorul Institutului Cultural Român (ICR), Constantin Lupeanu. Profesorul Feng Zhichen a vorbit despre procesul de redactare a dicționarului:

„În 1958 am editat un mic dicționar, cu câteva mii de cuvinte, pentru Editura Comercială. În timpul studiului în România, am strâns numeroase materiale lexicografice. Chiar în timpul Marii Revoluții Culturale am colectat materiale pe ascuns. În primii ani ai aplicării politicii de reformă și deschidere către exterior, împreună cu colegii din catedra de limba română, am continuat să editez dicționarul și am lansat unul mai târziu. După Revoluția Română din 1989, au apărut multe neologisme, multe cuvinte vechi capătând noi sensuri. De aceea, am luat ca referință unele dicționare românești nou apărute și am completat conținutul dicționarului, pentru ca acesta să fie și mai folositor vieții cotidiene."

În ceea ce privește conținutul dicționarului, profesorul Feng a mărturisit:

„În semantică, am încercat să redau toate sensurile fiecărui cuvânt, reflectând atât limba română veche, cât și limba română modernă. Schimbările formelor lexicale și ale timpului verbal sunt cuprinzătoare. În ceea privește explicarea sensului cuvintelor, sunt cuprinse sensurile principale, sensurile vechi și sensurile utilizate frecvent. Dicționarul acoperă, cât se poate, schimbările gramaticale ale cuvintelor. Sub aspect lexical, am făcut mult. Am pus în dicționar principalele locuțiuni uzuale. În explicarea sensului cuvintelor, sunt prezentate multe variante. Conține sensurile principale și locuțiunile. În general vorbind, în dicționarele românești nu sunt exemple de propoziții. De aceea, pentru cuvintele uzuale, am adăugat modele de propoziții, pe care nu le-am inventat eu, ci le-am ales din cărți românești."

Pentru un dicționar, nu doar conținutul este important, ci şi forma unitară și claritatea. Editorul dicționarului, Guo Ke, a arătat:

„Am întocmit un standard despre forme, care asigură simplificarea și frumusețea formatului. Am verificat conținuturile în limba chineză, pentru asigurarea standardizării acestei componente. La prima variantă a dicționarului redactat de profesorul Feng, la principale traduceri în limba chineză, a fost cuprins și pinyin-ul. Temându-ne că acesta ar deranja unificarea formală, am renunţat la pinyin, cu acordul profesorului Feng."

Prorectorul Universității de Studii Străine din Beijing, Jia Dezhong

Specialiștii prezenți la eveniment au evidenţiat valoarea științifică a acestei capodopere. Directorul Guo Ke:

„Marele dicționar român-chinez nu doar că acoperă absenţa unui dicționar complex român-chinez, dar oferă şi ultimele rezultate ale studiilor și activităților pedagogice de limba română din țară, având o valoare deosebită."

Directorul Centrului de Cercetare pentru Europa Centrală și de Est, din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing, cunoscutul românolog chinez Ding Chao a declarat:

„Așa cum au apreciat și alți specialiști, lingviști prezenți astăzi la lansare, este o lucrare monumentală, pentru că acest dicționar este unic în lume, în sensul că este unic atât prin volumul, cât și prin informațiile dense nu numai de limba română, dar și de cultura centenară care prezintă România. Este un instrument de mare importanță pentru cei care învață limba română, dar și pentru cei care învață limba chineză, la studenți români, mă refer, pentru cei care lucrează în domeniul relațiilor dintre China și România. Acest mare dicționar este produsul celei de-a doua generații de instrumente de acest fel, iar de data aceasta dicționarul a fost realizat de o singură persoană, domnul profesor Feng Zhichen. Acesta este un lucru extraordinar, foarte rar întâlnit atât la noi în țară, cât și în România și în alte țări, în domeniul lexicografiei."

Fiind de mulți ani coleg al profesorului Feng, profesorul Ding Chao a evidenţiat în mod deosebit atitudinea acestuia în faţa studiului:

„Prin această lucrare, cu toții simțim respectul față de știință, devotamentul și dedicația pentru cercetare și educație, pentru formarea cunoscătorilor de limba română. Pentru că domnia sa, de aici, de la mii de kilometri de România, a urmărit de-a lungul anilor şi urmăreşte idealul de a contribui la cunoașterea și aprofundarea cunoașterii popoarelor noastre, prin limbă și cultură."

Directorul Guo Ke a amintit:

„Domnul profesor a redactat singur acest dicționar. El a lucrat cu mare migală la dicționar. El a verificat fiecare semn de punctuație și fiecare loc unde trebuie să fie împărțirea cuvintelor în silabe. Temându-se că imprimatul de corectură ar fi pierdut la curierat, el l-a adus personal la editură."

Directorul Departamentului de limbi străine al Editurii Comerciale, Guo Ke

Fost Consilier cultural al Ambasadei Chinei la București, Yan Jianwu, a fost student al profesorului Feng. Acesta a apreciat:

„Noi am învățat foarte mult de la el și el ne-a predat foarte mult, nu numai limba română și felul cum să fii om, felul cum să muncești, cum să răspunzi datoriei tale. Acum, este un cuvânt la modă: Guojia Jingshen, adică ,spiritul statului' sau ,duhul statului'. Nu știu cum să traduc românește. Dar, eu cred că dacă există acest spirit, domnul profesor Feng Zhichen merită cel mai mult această caracterizare."

Atitudinea profesorului Feng față de studiu i-a încurajat și pe tinerii cunoscători de limba română. Masterand în anul întâi la limba română, Xu Taijie, a declarat:

„Am fost foarte impresionat pentru că a face un astfel de proiect nu este deloc ușor, iar domnul profesor Feng a depus mult efort pentru acesta. Noi putem să învățăm mai multe de la domnealui. Am auzit că cu toate că profesorul Feng are peste 80 de ani, se duce la birou la timp, în fiecare zi."

Directorul Institutului Cultural Român la Beijing, Constantin Lupeanu

Redactor al Departamentului de Limbi Străine al Editurii Comerciale, Zhao Fei, a învățat singur limba română.

„Domnul profesor Feng este un savant respectabil care și-a dedicat toată viața activității didactice și studiului limbii române. Am învățat foarte mult de la entuziasmul lui față de învățătură și muncă."

În ce privește semnificația lansării dicționarului, prorectorul Jia Dezhong a subliniat:

„Publicarea Marelui dicționar român-chinez reprezintă un mare eveniment pentru cercul pedagogic de limba română și chiar pentru întregul cerc pedagogic al limbilor cu circulație restrânsă. În contextul promovării inițiativei ,O centură, un drum', autoritățile acordă o mare importanță specializărilor în limbile cu circulație restrânsă. La Universitatea de Studii Străine din Beijing se predau 98 de limbi. Sunt convins că sub îndrumarea generației vechi de profesori, din care face parte Feng Zhichen, tot mai mulți dascăli tineri se vor dedica realizării dicționarelor în limbile mai puțin vorbite."

La rândul său, directorul Institutului Cultural Român din Beijing, Constantin Lupeanu, a arătat:

„Cu câteva luni înaintea celor 70 de ani de relații diplomatice dintre România și China, uitați-vă, partea chineză face un cadou foarte frumos, care este, cum spuneam, un dar simbolic și de mare semnificație. De ce? Prin acest dicționar se vor pregăti generații întregi de cunoscători ai celor două limbi, ai limbii române și ai limbii chineze, de acum înainte. Acest dicționar va ajuta cu siguranță la traducerea unor cărți din limba română în limba chineză și, dincolo de orice, va rămâne înscris în istoria culturii României și a Chinei. Această carte nu este o carte oarecare, este o carte care este făcută să dăinuiască sute de ani."

Directorul Centrului de Cercetare pentru Europa Centrală și de Est din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing, Ding Chao

Directorul Centrului Național de Cercetare pentru Învățarea Limbilor Străine din cadrul Universității de Studii Străine din Beijing, Chen Guohua, a arătat:

„Lansarea acestui dicționar are o semnificație monumentală, fiind cea mai mare operă lexicografică de referință româno-chineză din lume, de până acum. Domnul profesor Feng merită o medalie a muncii, decernată de către guvernul chinez. Universitatea de Studii Străine din Beijing are o tradiție în redactarea dicționarelor. Primele dicționare german-chinez, chinez-englez și francez-chinez din China au fost redactate de profesorii de aici. De aceea, eu propun să se înființeze un centru de cercetare a gramaticii și lexicografiei în universitatea noastră."

Directorul Constantin Lupeanu a exprimat dorința de a promova dicționarul în România.

„Vreau să spun că pasul următor ar trebui să fie, și sigur că va fi, preluarea acestei cărți de către o editură românească și tipărirea în România, în acest fel, pentru a ajuta în primul rând pe specialiști și apoi pentru a ajuta poporul român să cunoască mai bine, să învețe mai bine limba chineză."

Participanți la lansarea Marelui Dicționar Român-Chinez

Directorul Institutului de Limbi și Culturi Europene, Zhao Gang, a apreciat că spiritul de abnegație al profesorului Feng a stimulat tinerele cadre didactice ale universităţii.

„Este o zi marcantă. Cu o oră mai înainte, la ora 14:00, am fost prezent la o ceremonie de semnare a acordului de redactare a unei serii de mici dicționare bilingve a limbii chineze și limbilor cu circulație restrânsă. Cred că aceste două evenimente au semnificaţia unei moșteniri."

Directorul Guo Ke a dezvăluit că Editura Comercială urmează să editeze o serie de mici dicționare bilingve, precum și o serie de volume de gramatică a limbilor cu circulație restrânsă.