阁夜

杜甫

岁暮阴阳催短景，天涯霜雪霁寒宵。

五更鼓角声悲壮，三峡星河影动摇。

野哭几家闻战伐，夷歌数处起渔樵。

卧龙跃马终黄土，人事依依漫寂寥。

Noapte în turnul de pază

Du Fu

La sfârşit de an ziua tot mai scurtă devine,

La capătul lumii, brumă, ninsoare şi răcoare a nopţii senine.

Glasul de corn şi tobă anunţă cu jale a zorilor vărsare,

La trecătoare Râul de-Argint scânteie pe unde mişcătoare.

În plânsetele câtorva case se aud glasuri de bătălie furioase,

Ici şi colo pescari şi tăietori de lemne îngână cântece tânguioase.

„Dragonul Culcat" şi „Calul Sărind"* pământ s-au făcut în fine,

În lumea aspră simt a mea singurătate şi nicio veste nu-mi vine.

* „Dragonul Culcat" şi „Calul Sărind" sunt porecle date generalului Zhuge Liang, respectiv, generalului Kongsun Shu. Cel din urmă a cucerit regatul Shu în primul secol al erei noastre şi s-a întronat sub numele de „Împăratul Alb". Capturat de un general al dinastiei Han, capul a fost tăiat şi trimis în capitala Luoyang, familia i-a fost exterminată şi oraşul lui (Chengdu în provincia Sichuan de azi) a fost devastat.

Traducere: Xu Wende