Cum a apărut lumea? În cultura Chinei există o legendă care spune că, la început, universul era gol, cerul şi pământul nu erau despărţite. Întregul cosmos semăna cu un ou mare, în care domnea un întuneric imens. În interiorul oului s-a născut un mare erou pe nume Pangu, care a despărţit cerul de pământ.

După ce a dormit 18000 de ani înăuntrul acestuia, Pangu s-a deşteptat în cele din urmă. A deschis ochii, dar n-a văzut altceva decât o beznă desăvârşită şi n-a simţit nimic în afară de o căldură înăbuşitoare. Înfuriat, Pangu a luat un baltag şi a spart oul uriaş. Conţinutul limpede şi uşor al oului a început să se ridice încetul cu încetul şi să se transforme în cer, iar cel tulbure şi greu a început să coboare, să se depună treptat şi să se transforme în pământ.

Pangu s-a bucurat din cale-afară că a reuşit să despartă cerul şi pământul, dar se temea ca acestea să nu se unească la loc. Astfel, el a început să sprijine cerul cu capul şi pământul cu picioarele. Pangu căpăta, parcă, forţă şi creştea în înălţime cu zece chi pe zi (trei chi echivalează cu un metru). În acelaşi timp, cerul se înălţa şi el cu zece chi, iar pământul se îngroşa cu zece chi. Astfel, după încă 18000 de ani, Pangu a devenit uriaşul fantastic care susţinea cerul şi pământul.

Încetul cu încetul, cerul şi pământul se aşezară la locurile lor fără să se mai poată reuni. Abia atunci a început şi Pangu să se liniştească. Dar eroul poveştii obosise, era la capătul puterilor. Uriaşul său trup se prăbuşise.

După moartea lui Pangu, corpul lui cunoaşte o schimbare uriaşă. Ochiul stâng se transformă într-un soare galben-roşu. Ochiul drept devine luna argintie. Ultima lui suflare se preschimbă în nori şi vânt, iar vocea lui se transformă în tunete şi trăznete. Părul şi mustaţa devin stele. Capul şi cele patru membre se preschimbă în cele patru puncte cardinale şi în munţi înalţi. Din sângele lui iau naştere cursurile de apă şi lacuri. Arterele devin drumuri, muşchii, terenuri fertile, pielea ia forma florilor, a ierbii şi a pomilor, dinţii şi oasele se transformă în metale feroase şi neferoase, pietre de jad şi alte comori. Sudoarea lui se preschimbă în ploi şi rouă.

Aşa a apărut lumea.