Profesorul şi regizorul Wang Yao de la Academia de Film din Beijing (primul din dreapta), vorbește, alături de cunoscutul regizor român Corneliu Porumboiu  despre NVR la ICR Beijing

Echipa de turnare a filmului "Bacalaureat", la Festivalul de Film de la Cannes

 Afişul filmului "Bacalaureat"

Un cadru din filmul "Sierranevada"

La cea de-a 69-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes care s-a încheiat duminică, lungmetrajul "Bacalaureat", regizat de Cristian Mungiu, a câştigat premiul pentru regie. "Câini", primul lungmetraj al regizorului Bogdan Mirică, a obținut Premiul criticii - FIPRESCI la secțiunea Un Certain Regard. Pelicula "Sierranevada", în regia lui Cristi Puiu, a fost inclusă în selecţia oficială. "4:15 p.m. sfârșitul lumii", regizat de Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Sarga, a fost secletat pentru competiția de scurtmetraje. Un alt scurtmetraj românesc, "Toate fluviile curg în mare", în regia lui Alexandru Badea, a concurat în secțiunea "Cinéfondation".

Wang Yao ne-a acordat interviul la ceremonia de deschidere a „Cinematecii Românești" la Institutul Cultural Român (ICR) din Beijing, care a avut loc în 21 aprilie, în timpul celei de-a 6-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Beijing. Dialogul nostru a început chiar cu cele două filme româneşti incluse pe lista celor 20 de filme din selecţia oficială a Festivalului de Film de la Cannes.

„NVR este cel mai nou val cinematografic din lume în secolul XXI, fiind unul din cele mai importante curente cinematografice din ultimii zece ani la nivel mondial. Din 2005 când a apărut, în fiecare an, experţi în cinematografie estimau că NVR va dispărea. Cu toate acestea, în fiecare an, cel puţin un film românesc a fost premiat la festivaluri internaţionale. Când noi ne întrebam dacă anul acesta va mai exista NVR, filmele româneşti ,Bacalaureat' şi ,Sierranevada' au intrat în selecţia oficială a Festivalului de la Cannes - cel mai important festival de film din lume. Este pentru prima dată când două filme româneşti sunt incluse simultan în selecţia oficială a Festivalului de la Cannes".

Regizorul Wang Yao a obţinut, anul trecut, titlul de doctor în cinematografie în urma prezentării unei teze cu 140.000 de caractere. Profesorul Wang a făcut o scurtă prezentare a acesteia:

„Teza mea se focalizează pe filmele româneşti din 2000, ce cuprind neapărat filme ale NVR. Desigur se numără şi alte tipuri, cum ar fi filmele comerciale. În lucrarea mea, am cercetat şi contextul dezvoltării filmului românesc, precum politica guvernamentală şi producţia de filme. În teză doresc să răspund la două întrebări. Prima, baza ştiinţifică a termenului ,Noul val românesc'. A doua, de ce acest nou curent cinematografic s-a produs în România şi nu în alte ţări? Lucrarea oferă multe date preţioase despre dezvoltarea filmului românesc. Totodată, luând ca referinţe structura şi metoda de cercetare a tezei mele, se poate scrie un referat despre filmele din alte ţări din Europa Centrală şi de Est, ce au cunoscut tranziţia socială".

Pentru a scrie această teză, profesorul Wang Yao a vizionat cu multă sârguinţă peste 200 de filme româneşti şi a făcut şase luni o specializare la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale" din România (UNATC). În timpul calificării sale în România a făcut cunoştinţă cu mulţi cineaşti români, devenind prietenul lor. Vorbeşte foarte bine engleza, dar nu ştie limba română. Întrebat despre care a fost cea mai mare dificultate în timpul scrierii tezei sale de doctorat, Wang Yao a răspuns foarte sincer că este bariera limbajului.

„Nu cunosc limba română. Unele filme nu sunt subtitrate. Din fericire, există ,Google translate', care m-a ajutat să traduc din română în chineză dialoguri din filme şi documente. A doua dificultate întâlnită este cea legată de date. Din cauza faptului că unele documente încă nu au fost digitalizate în departamente de resort chineze, datele obţinute de mine încă nu sunt foarte complete. Dar am avut ocazia să stau o jumătate de an în România. Am văzut starea de fapt a României cu ochii mei şi am discutat faţă în faţă cu cineaşti români, înţelegând mai bine societatea românească de astăzi".

Profesorul Wang a arătat că în afară de teza sa de doctorat, au fost scrise două referate de masterat şi unele articole chinezeşti despre NVR. Prin festivaluri de filme, saituri video chinezeşti şi străine şi DVD-uri, publicul chinez a reuşit să vizioneze filme ale NVR din ultimii zece ani, numărându-se chiar un număr de fani. El a zis:

„În ce priveşte acceptarea filmelor ,Noului Val Românesc' de către publicul chinez，în 2009 a avut loc la Beijing, Săptămâna Filmului Românesc. Au fost organizate apoi şi alte săptămâni ale filmului românesc la Beijing şi în alte oraşe chineze, cum ar fi Hangzhou. Au fost prezentate, de asemenea, filme româneşti la festivaluri de film din Uniunea Europeană şi la festivaluri de film din ţările francofone. Desigur, publicul chinez poate viziona filme româneşti pe DVD. Există chinezi pasionaţi de filmele româneşti".

Wang Yao ne-a vorbit şi despre principalele caracteristici ale NVR.

„Cadrele simple, filmarea cu camera în mână, lumină mai puţină, folosirea frecventă a obiectivului cu distanţă focală lungă, structura naraţiunii pe un interval scurt de timp şi temele realiste din film sunt caracteristici artistice specifice ale NVR. Filmul românesc este excelent în reflecţii faţă de istorie şi realitate".

Wang Yao este de părere că NVR aduce trei revelaţii pentru filmele artistice chinezeşti.

„În primul rând, regizorii NVR acordă mare atenţie limbajului cinematografic. În al doilea rând, ei au o capacitate apreciabilă de observaţie şi reflectare a problemelor sociale. Ei ştiu să găsească o temă socială care preocupă atât spectatorii din România, cât şi pe cei din Europa, şi chiar din întreaga lume. Având în vedere piaţa mică internă şi imposibilitatea de a câştiga bani în ţară, filmul trebuie proiectat în ţări europene şi trebuie să participe la diferite festivaluri de film din Europa. Dar, regizorii români nu produc doar pentru plăcerea acestor festivaluri. Unii fac asta. Majoritatea regizorilor, însă, la fel ca şi artiştii, nu intră în această categorie. În al treilea rând, regizorii NVR dau dovadă de reflecţii asupra istoriei şi realităţii. Nu folosesc nici critica totală, nici elogiul total. Este vorba despre reflecţii care explică dintr-o altă prismă cum istoria afectează realitatea şi care sunt probleme sociale apărute după răsturnarea regimului socialist şi în procesul de capitalizare".

În interviu, profesorul Wang Yao a vorbit şi despre schimburile chino-române în domeniul cinematografiei.

„După câte ştiu eu, nu a fost semnat niciun acord de colaborare chino-român în domeniul cinematografiei. Dar regizorii chinezi şi români pot colabora la realizarea împreună a unor filme. Unii chiar au început acest fel de colaboare. Ar fi bine dacă autorităţile celor două ţări ar oferi un sprijin financiar regizorilor şi producătorilor dornici să colaboreze. Totodată, pot fi organizate festivaluri sau săptămâni de film în cele două ţări. În 2014, în România a organizat Festivalul Filmului Chinezesc. Acum, Institutul Cultural Român caută posibilităţi pentru ca mai multe filme româneşti să fie proiectate la Centrul de Arhive Cinematografice din China. Cele două instituţii intenţionează să proiecteze atât filme româneşti vechi, precum „Valurile Dunării"，„Zile fierbinţi"，„Trandafirul Galben" şi unele producţii ale maestrului Lucian Pintilie, cât şi filme ale NVR şi alte filme produse în noul secol. În ce priveşte temele pentru filmele realizate împreună, cea despre chinezi în România cred că ar fi foarte interesantă. După câte ştiu eu, anul trecut, un student român la regie a venit în China şi a filmat un documentar la Chengdu. Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din România (UNATC) a fost invitată de onoare la cea de-a 13-a ediţie a International Student Film and Video Festival (ISFVF) din cadrul Academiei de Film din Beijing, care a avut loc în anul 2014".

Întrebat despre influenţa filmului vechi românesc asupra dezvolării filmului chinezesc din anii '80 ai secolului trecut, regizorul Wang a spus sincer că nu a apucat să facă cercetări foarte detaliate. El a calculat că între anii 1953 şi 1994, 76 filme româneşti au fost traduse în chineză şi au fost proiectate în repetate rânduri în cinematografele chineze. El a vorbit şi despre deosebirile culturale dintre cele două popoare.

„Ştim că spectatorilor chinezi le place foarte mult filmul vechi românesc ,Ciprean Porumbescu'. Când am menţionat acest film în cadrul discuţiilor cu studenţii şi profesorii de la UNATC unde am făcut specializare, ei fie nu au auzit chiar despre el, ori au zis că este pur şi simplu un film de istorie foarte obişnuit. Le-am spus că acest film a plăcut tare mult chinezilor pentru că actorul din rolul principal este foarte frumos şi muzica din film este melodioasă. Versiunea scurtă a filmului a fost transmisă de multe posturi de radio. Sunt de fapt diferenţe culturale foarte interesante. La fel este şi filmul ,Zile fierbinţi', în care spectatorii chinezi au auzit pentru prima dată muzică electronică. Mă refer la melodia principală de la sfârşitul filmului. Pe de altă parte, multe filme cunoscute de atunci nu au fost introduse în China".

Regizorul Wang a spus că în viitor va continua să facă tot ce se poate pentru promovarea schimburilor culturale dintre cele două state.

„Probabil o să scriu o carte despre istoria filmului românesc dacă voi reuşi să obţin sprijinul financiar din partea guvernului sau a academiei. Traduc în prezent o carte despre istoria scurtă a filmului românesc. Totodată aştept ca teza mea de doctorat să fie lansată anul acesta. Doresc să continuu să invit regizori români să participe la festivaluri de filme chinezeşti sau la proiectarea de filme româneşti în cinematografele chineze."