Spre deosebire de alte religii, sfinţirea acestor animale este o zoolatrie. Zoolatrii acestora nu cred într-un exemplar anume, ci cele care sunt considerate că au putere de comunicare cu oamenii. De exemplu, vulpea şi nevăstuica se feresc în mod normal de oameni, dar unele se apropie când întâlnesc oameni, asemenea exemplare sunt considerate ca având putere magică. În alte cazuri, unele exemplare din aceste cinci specii de animale prezintă trăsături specifice în aparenţă sau comportare, care sunt considerate de asemenea semne ale puterii deosebite.
Oamenii comunicau de obicei prin două modalităţi cu asemenea animale sfinţite. Unele gospodării sau temple aveau nişe zoolatre unde se omagiază unul sau câteva animale magice, care erau considerate că pot oferi tratamente medicale sau sfaturi pentru rezolvarea problemelor. În alte cazuri, o familie avea un singur idol considerat protecţia familiei.
Conform teoriilor confucianiste, în templul familial se amplasau doar imaginile sau tăbliţele cu numele strămoşilor. Dar în unele regiuni din nord-estul ţării noastre, oamenii se rugau la o vulpe sau nevăstuică. Asemenea cult este de obicei ilustrat cu o poveste transmisă din generaţie în generaţie în care acest animal a făcut un bine familiei astfel că este omagiat ca un strămoş al familiei.
Credinţele în cele cinci animale au avut o răspândire largă în regiunile nordice şi nord-estice din China, cu influenţe şi în zilele noastre.