„Acesta este tabloul pe care mi l-a oferit cadou soţia lui Corneliu Baba. Este chiar un portret al doamnei Baba. Ea era extrem de generoasă. A deschis două lăzi cu lucrările lui Baba, spunându-mi că pot să-l aleg pe oricare îl doresc."

„Mi-a oferit chiar şi cutia acuarelelor folosite de Baba. Interesant este că acesta era de fabricaţie chinezească, marca Panda. Pe cutie era scris „Domnului Wang Chuan, din partea lui Baba", exact în anul în care m-a invitat în România, iar eu, din păcate nu am putut pleca, pentru că eram bolnav."

„Aceasta este cea mai cunoscută pictură „Ţărani", care descrie doi ţărani foarte obosiţi, în timpul unei pauze la munca pământului. Baba spunea că nu pictează ţărani cu zâmbetul pe faţă, ci ţărani osteniţi, pentru că aceştia muncesc din greu."

„Acesta este tabloul „Jucătorul de şah", realizat de Baba pe când avea între 30-40 de ani, perioada de apogeu a creaţiei sale. Este considerat o capodoperă."

„Aceasta este o lucrare reprezentativă, fiind conservată la Muzeul Naţional de Artă din România, intitulată „Întoarcerea de la sapă". Aceasta descrie întoarcerea acasă a ţăranilor după o zi de muncă. Fetiţa din tablou este foarte reuşit pictată. Mulţi pictori chinezi au încercat să o imite, însă niciunul nu a reuşit să ajungă la performanşa lui Baba."

Wang Chuan este de părere că lucrările lui Corneliu Baba transmit o atmosferă de tristeţe, de nelinişte şi chiar deprimare, dar de mare vervă.

Dacă este să facem o comparaţie între Corneliu Baba şi Nicolae Grigorescu, Wang Chuan spune că la Grigorescu, fetele din tablouri sunt foarte drăguţe, în timp ce în tablourile lui Baba, deşi sunt frumoase şi ele, nu sunt foarte încântătoare la vedere. Ele sunt, mai degrabă, îngândurate, nu atrag atenţia doar prin frumuseţea lor.

„Teama" este un tablou realizat la bătrâneţe de maestrul Baba. Atunci a apărut la el o teamă, „frică sau teamă". Am întrebat-o pe soţia lui de ce îi era frică? Oare era persecutat? Ea mi-a răspuns că nu este vorba de acest lucru.

„Spunea că omul este prea neputincios. Cutremurul de pământ, regimul sau tancurile statului, pot sfărâma omul. De aceea, a realizat un tablou numit „Teama".

„În ultimii ani ai vieţii sale, la Baba a apărut o altă temă, „Regele nebun". Oare de ce? Nu cumva făcea referire la Ceauşescu? Spunea, însă, că nu este despre asta. Regele se referă la toţi cei care deţin puterea, nu numai la Ceauşescu, sigur l-a inclus şi pe el. Acesta nu este singurul tablou realizat pe această temă. Sunt o serie de tablouri cu regele nebun."

„Deşi România nu este o ţară mare, ci una mică, nivelul artei plastice şi vizuale, al picturii în ulei şi al sculpturii este foarte ridicat între ţările est-europene. Arta românească a avut o influenţă indirectă asupra picturii chineze. Pictorii chinezi din vechea generaţie au fost influenţaţi mai mult de Nicolae Grigorescu şi de Corneliu Baba. Şi astăzi, cei doi pictori români se bucură de un mare prestigiu în cercul artistic din China."