Vopsirea era un proces de nelipsit în fabricarea instrumentelor muzicale. Instrumentele cu coardă vopsite au o rezistenţă mai puternică la eroziuni, puterea de transmitere a sunetelor şi rezonanţa fiind îmbunătăţite considerabil.
Construcţiile chinezeşti din lemn sunt foarte stabile, dar nu rezistă la umezeală, molii şi eroziuni. Clădirile vopsite devin mai puternice şi mai frumoase.
În timpul perioadei istorice dinaintea dinastiei Qin (secolul 21-anul 221 î.e.n.), vopseaua era folosită în scris şi ca decoraţiune la pensule şi yantai, o altă ustensilă tradiţională pentru scris. Se spune că în timpul Statelor Combatante, cărţile din statul Wei au fost scrise în vopsea, iar pensulele din statul Chu erau decorate cu vopsea.
După ce budismul a fost introdus în China, oamenii au iniţiat un ritual de a face parade cu sculptura lui Sakyamuni. Sculpturile vopsite erau folosite în paradă deoarece asemenea sculpturi sunt mai puternice. Tehnica de producere a sculpturilor a fost transmisă ulterior în Japonia şi exercită influenţe semnificativă obiectelor vopsite japoneze.