归嵩山作
王维
清川带长薄,
车马去闲闲。
流水如有意,
暮禽相与还。
荒城临古渡,
落日满秋山。
迢递嵩高下,
归来且闲关。
Întors pe muntele Song*
Wang Wei
Râul limpede străbate lunci mirositoare,
Tihnit mân o trăsurică pe-o cărare.
Apele curg murmurând parcă voite,
În amurg la cuiburi se-adună păsări istovite.
Vadul antic îl domină oraşul cu vechi ziduri,
Toamna în apus de soare se scaldă dealuri.
La poalele muntelui Song, înalt şi fără hotare,
Poarta mi-o-nchid, întors acasă din depărtare.
* Muntele Song: unul dintre cei cinci munţi renumiţi din China, situat în provincia Hunan de astăzi.
Traducere: Xu Wende