În acest capitol, Laozi a expus raportul dintre Dao şi virtute. Dao-ul este metafizic, fără margini, fără chip şi formă. De aceea, Dao-ul pare vag şi nedefinit, pare a fi şi a nu fi. Dar Dao-ul nu este incognoscibil. Virtutea constituie o reflectare a sa în viaţa socială. De aceea, Dao-ul are şi chip şi substanţă, şi spirit şi credinţă. Virtutea se schimbă o dată cu Dao-ul. Aşadar înfăţişarea marii virtuţi dă Dao-ului ascultare. Dao-ul există pe vecie şi constituie originea şi consecinţa tuturor lucrurilor.
孔德之容, A marii virtuţi înfăţişare
惟道是从。 Numai la Dao dă ascultare.
道之为物, Dao-ul un lucru de ar fi,
惟恍惟惚。 Pare a fi şi a nu fi.
惚兮恍兮, Extaziat şi nedefinit,
其中有象。 Are un chip desluşit.
恍兮惚兮, Nedefinit şi extaziat,
其中有物。 Întruchipează un lucru dat.
窈兮冥兮, Depărtat şi întunecat,
其中有精。 Spiritul în el e aşezat.
其精甚真, Spiritu-i e tare adevărat.
其中有信。 Căci poate fi verificat.
自今及古, Din vechime şi până acum,
其名不去, Numele-i nu se duce nicicum,
以阅众甫。 Pot fi scrutate ale tuturor lucrurilor izvoare.
吾何以知众甫之状哉?Cum să cunosc a tuturor lucrurilor iniţială stare?
以此。 Prin Dao-ul cel mare.
Traducere: Xu Wende