În China este îndeobşte cunoscut că Zhang Fei, viteaz luptător din secolul al III-lea, a fost şi un eminent conducător de oşti. Pe timpul unei bătălii, fratele său de cruce, Liu Bei - cel care a devenit mai târziu regele statului Shu - a fost învins de rivalul său, Cao Cao, şi s-a retras în oraşul Jiangling. Oastea condusă de Cao Cao a continuat atacul. Liu Bei a fost nevoit să părăsească Jiangling şi să fugă împreună cu ostaşii săi, dându-i ordin lui Zhang Fei să oprească înaintarea trupelor inamice.
Zhang Fei avea sub comanda sa doar vreo 30 de cavaleri, iar inamicul număra câteva mii de ostaşi. În pofida situaţiei critice, Zhang nu şi-a pierdut cumpătul. El a dat ordin ostaşilor săi să intre într-o pădure, să taie crengi de copaci, să le lege înapoia cailor şi să alerge caii printre copaci. Singur, călare pe armăsar şi cu suliţa în mână Zhang Fei a stat semeţ, pe podul Changbanpo, în aşteptarea duşmanilor.
Oastea adversă a sosit nu peste mult timp. Văzând că Zhang Fei era singur pe pod, s-au mirat foarte mult. Imediat au auzit din pădurea din spatele acestuia tropot de cai, au văzut nori de praf ridicându-se în înaltul cerului şi s-au oprit imediat, crezând că Zhang îi atrăgea într-o ambuscadă. Iată cum, cu numai vreo 30 de cavaleri, Zhang Fei a reuşit să oprească înaintarea trupelor inamice şi să câştige timpul necesar retragerii lui Liu Bei aplicând stratagema «a lipi flori din mătase pe copac», prin a se folosi de condiţiile naturale şi de psihologia inamicilor pentru a-şi atinge scopul.